Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Anunţuri
Fapt divers
Editorial
Învăţământ
Sănătate
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Reportaje
Comentarii
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.8286 lei
1 USD = 4.4674 lei


Număr accesări
Astăzi:
23270
De la 07 Ianuarie 2003
78371669

Cele două plăgi care i-au lovit pe ţăranii din norul judeţului

  • Ioan Rotundu
  • 2 September 2016, 23:00
Ţăranii din comunele Suharău, Păltiniş, Rădăuţi Prut, Coţuşca şi oraşul Darabani au de luptat nu numai cu efectele secetei ci şi cu turmele de poci mistreţi. Toate aceste localităţi sunt înşirate salbă pe malul Prutului iar paradoxul este că deşi apa din râu este considerată cea mai curată din Europa, adică mai puţin populată, culturile ţăranilor au suferit grav de pe urma secetei din această vară. La grâu recolta a fost cam la jumătate din cât au sperat fermierii să obţină. Dintr-o producţia planificată la 5 zone abia s-au obţinut 2 sau pe ici pe acolo 3 tone. Cea mai slabă producţie s-a obţinut pe raza comunei Coţuşca unde media la ha a fost de doar 1,7 tone.
Producţia la porumb este şi ea sub aşteptări. Nici suprafeţele cultivate cu porumbul american Pionier, cu titlu de culturi experimentale, n-au o producţie după cum este lăudat soiul. Dimpotrivă, boabele pe ştiulete sunt zbârcite iar ştiuleţii, chiar dacă sunt doi sau chiar trei pe o tulpină sunt atât de mici că n-au boabe nici cât un ştiulete din soiul autohton de porumb moldovenesc care mai este cultivat de ţăranii în vârstă şi care este rezistent la secetă.
Doar la floarea-soarelui se anunţă o producţie de pe urma căreia fermierii speră să-şi recupereze cheltuielile de întreţinere a culturii că de câştig nu poate fi vorba.
La Coţuşca primarul Dan Vezeteu a luat măsuri şi a inventariate toate izvoarele de pe câmp amenajându-le în fântâni şi adăpători aşa că animalele nu suferă de sete. Probleme sunt la celelalte comune unde pajiştile sunt abandonate secetei deşi concesionarii de păşune primesc anual sume consistente de bani cu titlu de subvenţie europeană tocmai pentru a întreţine păşinele şi a amenaja adăpători. Numai că aceşti bani dispar fără urmă iar de câte ori am încercat să aflu cum sunt cheltuiţi m-am lovit de o complicitate totală a tăcerii atât din partea primarilor cât şi a celor care au concesionat păşunile.
De parcă efectele secetei n-ar fi fost destulă plagă venită pe capul fermierilor, turmele de porci mistreţi frac prăpăd prin tarlalele cu culturi de porumb şi floarea soarelui. Adăpostite în lăstărişul de pe malul Prutului iar pe raza comunei Păltiniş în insula de peste 100 ha teren care despică apele Prutului şi care este acoperită de o pădure deasă, turmele de mistreţi ies noaptea şi distrug culturile localnicilor.
„Noaptea ţăranii din Bordei, Ivancăuţi, Crăiniceni, Horodiştea îşi păzesc lanurile de porumb şi floarea-soarelui. Bat în tigăi, lighene ţi table ca să sperie porcii dar aceştia s-au obişnuit deja cu astfel de zgomote şi îşi văd de ale lor” – a explicat primarul comunei Păltiniş, liberalul Costel Romanescu.
Primarul mi-a explicat că porcii mistreţi au o tehnică specială de a distruge recoltele. Porcii maturi încalecă rândul de porumb sau de floarea-soarelui şi-l pune plantele la pământ iar turma dă năvală la mâncat. Mai mult distrug decât mănâncă. Primarul are pe malul Prutului o tarla de floarea- soarelui de 14 ha dar, după cum susţine, dacă mai are 6 ha cu plante în picioare restul fiind distrus de porci.
Problema este că turmele de porci îşi au adăpostul în zona neutră a graniţei şi nu pot fi tulburaţi din tihna lor, accesul în zonă fiind interzis de poliţiştii de frontieră. Apoi terenurile de culturi sunt pe un fond de vânătoare privat iar proprietarul fondului nici nu vrea să audă de despăgubiri. Şi legea este de partea vânătorilor în sensul că ţăranii nu se pot atinge de animale fiind protejate şi considerate proprietatea concesionarului fondului de vânătoare.
Concluzia este că deşi animalele sălbatice se hrănesc pe seama culturilor ţăranilor, de câştigat pe seama lor revine vânătorilor. O lege nedreaptă dar faţă de care cei 12 parlamentari botoşăneni n-au manifestat vreodată interes să repare nedreptatea prin amendarea ei sau chiar iniţierea unei alte legi a administrării fondurilor de vânătoare şi responsabilităţile ce revin concesionarilor de fond.

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Guvern: Alegerile parlamentare, pe 11 decembrie
Redacţia Jurnalului vă informează
"Cel mai longeviv om din lume", un indonezian in varsta de 145 de ani,
spune ca vrea sa moara
Prognoza falsă a meteorologului Liviu Dragnea
Ioan Rotundu
Cu tupeu, Mihaela Huncă continuă pesederizarea în şcolile din judeţ
Ioan Rotundu
Ce se intampla daca mananci TREI OUA PE ZI? Sigur nu stiai asta!
Premierul Ciolos merge saptamana viitoare in Germania, pentru intalniri economice.
Iohannis si Merkel se vor intalni in perioada urmatoare
Ambasadorul SUA ,JAMES D.PETIT ]n Republica Moldova a fost expulzat
Moldovenii cer EXPULZAREA ambasadorului SUA la Chișinău
Horoscopul zilei de 3.09.2016
Bancul zilei: Educaţie cazonă în vremurile trecute
Biserica lui Ştefan confiscată de stareţul Mănăstirii Popăuţi
Ioan Rotundu
„Zilele Nordului”, o afacere de familie ajunsă orfană politic
Ce cauta Ciolos, Dragnea, Basescu, Tariceanu, Ponta si multi altii chiar in aceste zile
Cum s-a nascut noul Frankenstein al politicii romanesti
Peste Transfăgărăşan...
Ioan Rotundu
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă