„Despre meşteşugurile contemporane se poate vorbi foarte frumos. Nu se mai poate trăi din ceramică. La Botoşani, ceramica tradiţională a dispărut! Ceea ce fac eu aici în atelierul meu şi ce face doamna Sonia Iacinschi la Botoşani este o muncă de conservare. Nu e o afacere. Totul este din banii noştri. Facem o muncă patriotică aş putea spune. Nu trăim din aşa ceva şi este un semn de alarmă pentru că noi nu putem să ne autofinanţam pe această linie. Statul intervine doar prin taxe şi impozite, acesta este aportul. Aşa cum au intervenit bucovinenii şi m-au chemat acolo, ar putea şi Consiliul Judeţean Botoşani să intervină să sprijine”, şi-a începutul artistul Petru Maxim pledoaria pentru artă.
În atelierul din Dorohoi, lutul prinde viaţă în mâinile creatorului care încă foloseşte ustensila de bază – roata olarului, tradiţională, acţionată de picior. Totul pentru a reda perfect forma de odinioară a obiectelor care s-au dovedit folositoare sutelor de generaţii. Cele mai îndrăgite, cele mai căutate, dar şi cele mai "piratate" obiecte care ies din mâna artistului sunt cele care imită perfect cultura neolitică. Chiar dacă sunt marcă înregistrată, vasele sunt reproduse fidel de firme din ţară, dar şi de peste hotare.
„Pun chiar şi marca Petru Maxim pe ele. Am înţeles că o firmă de la Bucureşti abia aşteaptă un model nou pe care îl trimite la o fabrică din China, de unde vin pe piaţa românească zeci de mii de falsuri”, a povestit Petru Maxim. Faima sa este recunoscută însă de către bucovineni. Artistul se declară cu un picior în Botoşani şi cu unul în Suceava, la Vama, unde are o proprietate, care va fi deveni o atracţie – „Casa Olarului".
Dezinteres cu final fericit
Expoziţia de la Vama (judeţul Suceava) nu ar fi fost posibilă dacă administraţia dorohoiană nu ar fi încercat pe toate căile să-l excludă din comunitate pe Petru Maxim.
"Casa Olarului" a luat fiinţă acum cinci ani din disperarea soţilor Maxim care nu reuşeau la Dorohoi să obţină un loc de acces de la locuinţa lor către stradă, atâtt de necesar artistului.
"Este ca o poveste de-a lui Ion Creangă. Nu aveam nici o posibilitate de ieşire din curte şi am intrat aproape 20 de ani pe o portiţă de 80 de centimetri. Or, eu trebuia să vin cu o maşină mare cu care să aduc argilă, să aduc materiale şi nu aveam cum să le transport în atelier. Consilierii se opuneau să-mi acorde dreptul de acces la stradă. Atunci am cumpărat locuinţa de la Vama, unde a fost cât pe ce să mă mut cu familia. Fostul primar Sergiu Lungu este cel care mi-a deschis poarta în oraşul Dorohoi. Dacă nu era el, atelierul acesta din Dorohoi rămânea o zonă necunoscută publicului. Eu aici vreau să construiesc o clădire în care vreau să fac o sală de expoziţie permanentă. Asta a explicat şi domnul Lungu consilierilor dorohoieni. Am făcut un proiect şi am găsit o înţelegere din partea domnului Lungu, dar din partea consilierilor au fost alte interese. Sper ca în câţiva ani să fie deschis publicului centrul cultural pe care mi-l doresc", am aflat de la artist.
Dorohoianul din... Bucovina
"Casa Olarulu" va fi o expoziţie în care vizitatorii vor putea urmări toate etapele meşteşugului. După ce artistul învârte lutul pe roată, vasul creat este pictat şi ars într-un cuptor construit chiar de mâna artistului. "Avem o cameră mare pentru expoziţie. Acolo este construit un cuptor cu şase guri de foc reprodus după cel din neolitic. Sper să fie un muzeu în aer liber. La Vama avem toată colecţia noastră neolitică – roata olarului şi vasele. Turistul poate vedea o expoziţie de ceramică neolitică", a povestit dorohoianul.
Artistul Petru Maxim este şi membru fondator al Asociaţiei Meşterilor Populari din Bucovina. "În Bucovina se pune mare accent pe turism. Domnul Gheorghe Flutur m-a chemat personal, ne-am adunat toţi creatorii populari din Suceava şi s-a făcut o asociaţie. Creatorii populari din Bucovina se bucură de o mare atenţie din partea autorităţilor. Ne-am integrat în Bucovina foarte uşor, suntem prezenţi la orice manifestare de gen. Vama va fi un centru de olărit, ca şi cel de la Dorohoi. La Vama se va regăsi ceramica neolitică, iar la Dorohoi arta contemporană", a dat asigurări artistul.
Petru Maxim a transmis fiicei sale dragostea pentru arta tradiţională. Lupta disperată a artistului de a menţine ceramica tradiţională la linia de plutire a pus în competiţie autorităţile din două judeţe, iar oamenii de cultură din Botoşani şi Suceava se întrec în a recunoaşte că artistul Petru Maxim este "un mare om, un mare artist. E de-al nostru". Dorohoianul încearcă să împace spiritele. "Sunt dorohoian şi datorez asta locului unde m-am născut, unde am un atelier. Dar şi Bucovina e în sufletul meu pentru că acolo artiştii sunt susţinuţi. S-ar putea spune că sunt cu un picior în Bucovina şi cu unul în Botoşani", a apreciat artistul Petru Maxim. (Lavinia Preda)