După seria de reportaje publicate prin care am dezvăluit public modul grosolan în care Lăcrămioara Cojocariu din localitatea Vf. Câmpului s-a declarat hărţuită
sexual de către agentul şef de poliţie din localitate Romică Gorgan, acesta din urmă a considerat să trimită la potul Tv Tele’M Botoşani şi la redacţia Jurnalul o „cerere de rectificare”.
În cei 24 de ani de jurnalism n-am întâlnit niciodată această formulă prin care se redefineşte „dreptul la replică”,. M-am gândit cer anume l-ar fi determinat pe poliţistul Gorgan să nu-şi intituleze scrisoarea „drept la replică” şi să recurgă la formula „cerere de rectificare” şi cred că am găsit explicaţia. Un „drept la replică” ar fi însemnat ca poliţistul să-şi fundamenteze cu argumente faptele pe care le-ar fi contestat ca nefiind adevărate.
Prin folosirea sintagmei de „cerere de rectificare”, el a negat întreg conţinutul reportajelor fără a aduce măcar un singur argument că acuzaţiile pe care i le-a adus Lăcrămioara Cojocariu n-ar fi adevărate.
Această tehnică de manipulare publică a adevărului folosită de poliţistul Romică Gorgan este în fapt o modalitate ca acuzatul să se poată eschiva de la abordarea directă a acuzaţiilor care i s-au adus şi de a demonstra că acestea sunt din rea voinţă.
Mai mult, pe lângă faptul că poliţistul s-a eschivat de la un drept la replică, nici măcar nu s-a ostenit să se documenteze unde şi cum au fost făcute public acuzaţiile pe care i le-a adus Lăcrămioara Cojocariu. În „cererea de rectificare” trimisă Tele’M Botoşani susţine că au fost difuzate ştiri „în emisiunea „Lumea lu’ Rotundu” din data de 7.10.2017 ora 18.00”. Ori, toate comentariile pe seama articolelor apărute în presă, mai exact în Jurnalul, comentariile au fost dezvoltate în cadrul emisiunii pamflet „Presa-n gura lu’ Rotundu”, emisiune care se difuzează în ziua de vineri, ora 18.45, cu reluare în ziua de sâmbătă, ora 20.00.
Această emisiune de tip pamflet este distinctă de emisiunea Lumea lu’ Rotundu care este o emisiune de reportaje de teren.
Poliţistul Gorgan nu face deosebirea între „ştire”, „reportaj”, „comentariu” şi „editorial”, el confundând toate aceste specii jurnalistice de exprimare. Ce s-a publicat sunt reportaje Dex-ul defineşte reportajul ca fiind „ Specie publicistică, apelând adesea la modalităţi literare de expresie, care informează asupra unor situaţii, evenimente de interes general sau ocazional, realităţi geografice, etnografice, economice etc., culese de obicei la faţa locului”
Fără să ştiu ce campanie s-a declanşat în plan mondial şi cu reverberaţie în planul nostru naţional despre „hărţuirea sexuală”, eu am fost contactat de Lăcrămioara Cojocariu care, nemaisuportând bădărănia poliţistului şi indiferenţa procurorului de caz, m-a solicitat să-mi relateze situaţia sa.
M-am deplasat în mai multe rânduri la Vf. Câmpului şi am discutat cu Cojocariu, am consultat mai multe documente existente la dosarul în care poliţistul este cercetat penal (dispun de copii) şi am considerat că problema acestei femei este una de interes general şi de o gravitate deosebită., mai ales atitudinea organelor de cercetare penală care tergiversează cercetările.
Îl informez pe această cale poliţistul ignorant că un reportaj nu impune punctul de vedere al personajelor despre care se face vorbire, acest mod de lucru fiind specific ştirilor de presă. Dacă ştirea este o certitudine, reportajul este o expunere a modului în care autorul a considerat să-şi exprime în cuvinte ceea ce simte în împrejurările date.
Prin „cererea de rectificare” primiră la Tele’M pentru o emisiune total greşită, poliţistul a dovedit cât de ignorant este. A da replică unui pamflet creat pe baza unor articole de presă este de acum mai mult decât dovada lipsei de cultură generală. Te duci la izvorul sursei şi nu la vărsarea ei!
În emisiunea Presa-n gura lu’ Rotundu de vineri seară am prezentat, tot în stil de pamflet, „cererea de rectificare” a poliţistului.
La data 19 octombrie, pe mail-ul redacţiei s-a primit aceeaşi „cerere de rectificare” a poliţistului Gorgan, cu puţine modificări în preambul, în sensul că face din nou confuzia că emisiunea „Presa-n gura lu’ Rotundu” este parte a emisiunii Lumea lu’ Rotundu. Omul aceasta nu s-a ostenit cât de cât să se informeze care este profilul şi rostul acestor emisiuni.
Trecând peste aceste considerente de ordin al culturii generale, în conţinutul textului poliţistul, în afară că se consideră nevinovat, fără a enumera acuzaţiile care i s-au adus şi a le respinge în parte cu argumente, nu neagă în mod expres şi hotărât „hărţuirea sexuală”, faptul că este cercetat penal pentru acte de corupţie s-au că n-ar fi avut relaţii de afaceri sau colaborare cu persoanele indicate în seria de reportaje.
Stau şi mă întreb cum de acest om, îmbrăcat în uniforma statului şi plătit din banii noştri, este păstrat într-o funcţie atât de importantă pentru o comunitate rurală? Din păcate acest poliţist Romică Gorgan nu este singurul din judeţ iar explicaţia trebuie căutată la nivel de Inspectorat Judeţean de Poliţie Botoşani, instituţie măcinată de corupţie şi lupte interne pentru putere.
Actuala campanie de dezvăluire publică a actelor de „hărţuire sexuală” care se desfăşoară în mediul online a dat la iveală în România la grave abuzuri ale bărbaţilor asupra femeilor. Numai procurorul Valeriu Chihaia din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani nu consideră o prioritate finalizarea dosarului în care este cercetat poliţistul Romică Gorgan pentru hărţuire sexuală şi acte de corupţie.
Poate că procurorii din cadrul Inspecţiei judiciare vor lăsa deoparte lupta pentru subordonarea politică în care sunt implicaţi şi vor ieşi în teritoriu, la Botoşani prezenţa lor fiind mai mult decât necesară dacă avem în vedere că primul procuror al acestui Parchet, Raluca Stâncescu a fost deja trimisă în judecată pentru acte penale de natură mafiotă.