Săptămâna trecută, prin decizie definitivă, magistraţii români, procurori şi judecători, şi-au majorat salariile printr-o şmecherie juridică demnă doar de borfaşi pe care-i judecă uneori. Unii judecători au chemat în judecată statul român pe motiv că nu le-a acordat salariul cuvenit potrivit legii, mai exact s-a folosit o bază de calcul mai mică decât cea pe care judecătorii o consideră a fi legală, alţi judecători, colegii lor, au decis că au dreptate şi au obligat Guvernul să le majoreze lefurile cu recalculare şi din urmă pe durata a 5 ani.
Impactul bugetar nu se cunoaşte, dar se poate aprecia a fi de ordinul a câtorva zeci de milioane de lei. În condiţiile în care deja bugetul naţional are un deficit de peste 20 miliarde de lei, liderii de sindicat din sănătate, educaţie, poliţie, agricultură, finanţe etc. organizează greve pentru a pune presiune pe guvern să le majoreze salariile.
Câţi dintre români ştiu că din anul 2020 guvernarea PNL PSD plăteşte salariile bugetarilor şi pensiile speciale din împrumuturile externe angajate cu dobânzi enorme? Zeci de miliarde de lei au fost împrumutate numai anul trecut pentru a se putea acoperi plata salariilor şi a pensiilor. Aceste datorii de acum vor fi plătite de copii noştri în viitor.
Spre deosebire de liderii de sindicat care au ca mijloc de luptă cu guvernul doar greva, magistraţii au la îndemână puterea judecătorească, puterea lucrului judecat. Această putere le-a permis să-şi majoreze salariile în condiţiile în care ţara se îndreaptă spre un dezastru economic şi financiar.
Acest tupeu nemaiîntâlnit în vreo ţară civilizată este consecinţa politicii legislativului ţării, a Parlamentului, care a desfiinţat juridic orice posibilitate a cetăţeanului, a instituţiilor statului, să tragă la răspundere pe procurorii şi judecătorii corupţi şi avari.
Teza vehiculată cum că tăierea pensiilor speciale ar lăsa sistemul juridic fără magistraţi este una falsă. Majoritatea magistraţilor au fost angajaţi pe pile politice şi nu pe competenţă profesională. Mulţi provin din rândul poliţiştilor care, spre surprinderea colegilor nu erau buni judiciarişti dar, peste noapte, au devenit buni judecători. În schimb, jurişti cu solide cunoştinţe juridice, neavând bani să-şi cumpere un post de magistrat, s-au făcut notari sau avocaţi, ori consilieri juridici în mediul privat.
În justiţia română s-a ajuns la starea când magistratul îţi râde în faţă şi-ţi spune că dacă vrea îţi dă dreptatea ce ţi se cuvine, dacă nu, nu ţi-o dă pentru că nu ai ce-i face.
Iar CSM-ul, considerat garantul respectării legilor statului de către magistraţi, a devenit o umbrelă a abuzurilor şi incompetenţei profesionale, cel mai recent caz, cel al vicepreşedintelui CSM Daniel Horodniceanu fiind extrem de doveditor al afirmaţiilor mele.
Aştept ziua când procurorii şi judecătorii cinstiţi, cu solidă pregătire profesională, cu respect pentru actul dreptăţii şi cu responsabilitate faţă de popor să se delimiteze de mizeria profesională şi morală a unor colegi ai lor şi să ceară public CSM-ului să le respecte şi să le apere demnitatea de magistrat.
Iar noi, cei văduviţi de a mai avea încredere în justiţie, la anul, cu prilejul alegerilor care vor avea loc, să curăţăm clasa politică de borfaşii care ne conduc acum. Numai aşa vom da o mână de ajutor şi magistraţilor cinstiţi.
Dacă nu voim proceda aşa, vom trăi pe viu vremurile strămoşilor noştri din Epoca Fanariotă şi vom merita din plin această pedeapsă a istoriei. Părerea mea!