Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Fapt divers
Învăţământ
Sănătate
Administraţie
Social
Ştiri agenţii
Ofertă de afaceri
Umor
Gastronomie
Comentarii
Caricaturi
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.7440 lei
1 USD = 4.1547 lei


Număr accesări
Astăzi:
17589
De la 07 Ianuarie 2003
70513041

Cine sunt generalii noştri?

  • 8 January 2009, 23:00
Sunt ofiţer în rezervă (colonel) şi am obţinut acest statut în anul 2005, ultima funcţie pe care am deţinut-o fiind şef de birou în cadrul unei direcţii din Statul Major General.
Cariera militară mi-am început-o în anul 1975 când am intrat în Liceul Militar „Dimitrie Cantemir" din Breaza, dorind foarte mult acest lucru, tatăl meu fiind la acea vreme ofiţer activ.
Am absolvit apoi o şcoală militară şi am fost repartizat la Bucureşti.
Aş dori să subliniez faptul că în acea vreme, dacă mergeai la Liceul Militar nu aveai voie să urmezi (măcar să încerci) să dai examen la o facultate (o privaţiune minoră a sistemului militar), pentru că aşa cum spunea generalul Gomoiu „Armata are nevoie de combatanţi, nu de mâncători din ăştia doctori şi ingineri".
Asta ca să afle şi alţi oameni despre acest lucru şi poate unii din guvernanţii care poate nici nu au făcut armata. Abia din anul 1978 s-a aprobat ca primii 5% din promoţie să poată da examen dar numai la Academia Tehnică Militară sau Facultatea de Medicină Militară, iar din 1980-81 procentul s-a mărit la 10%.
În anul 1980, după admiterea în şcoala militară, deoarece avusesem unele rezultate la olimpiada naţională de biologie, am solicitat să merg şi eu la examen la Facultatea de Medicină Militară aşa cum auzisem că a procedat fostul meu coleg de bancă din liceu PS, dintr-o şcoală similară de la Sibiu. Am ajuns la generalul Mocanu, şeful CApAAT, cu solicitarea mea şi când i-am dat exemplul respectiv mi-a spus că „nu poate pune obrazul pentru mine, să-mi văd de şcoală şi să fiu un bun ofiţer". Normal, eram al 25-lea din 400 ca medie de absolvire la liceu şi al 17-lea din şcoală (culmea, la fel ca PS, pe care l-am văzut mai anul trecut, medic şi apoi senator PD-L).
Din prima zi în care m-am prezentat ca tânăr locotenent la unitate am solicitat să urmez o facultate civilă. Generalul de atunci, dl. D, ne-a spus că „încă nu ni s-a uscat cerneala pe legitimaţie". După doi ani am reuşit să mă înscriu la Cibernetică pe care am şi absolvit-o.
Ba încă înaintea generalului Stănculescu, în februarie 1988, a trebuit să-mi pun mâna stângă în ghips, deşi nu era ruptă, pentru a beneficia de 10 zile de scutire medicală şi a putea merge la sesiunea de examene la facultate. Şeful meu aruncase în mine cu broşura cu ordinul ministrului în care se prevedea faptul că studenţii pot beneficia de concediu de studii, asta ca mulţumire că îi arătasem articolul respectiv.
În anul 2002 am reuşit să fiu admis la doctorat la aceeaşi instituţie de prestigiu, UNAp, la care şi alte personalităţi şi-au luat doctoratul. Am renunţat după 2 ani... nu am avut „antrenor" bun (absolvenţii AISM ştiu de ce) şi eu nu eram „sponsor". Nu primeam nici cea mai mică indicaţie cu privire la problemele de studiat sau de cuprins în referate.
Şi aici aş mai avea multe de zis dar vreau să ajung mai repede la problemele de astăzi.
Am lucrat în MApN 25 ani şi 6 luni şi 9 zile (calculat 31 ani 2 luni şi 28 zile) timp în care am fost apreciat numai cu calificativul FB. Am fost avansat de două ori înainte de termen şi altele …
În anul 2005 am fost trecut în rezervă în condiţiile ordonanţei şi a legii care permitea cumulul pensiei cu salariul. După câte cunosc aceste legi fuseseră aprobate şi în CSAT şi de către Parlament. Era o situaţie excepţională, declanşată odată cu decizia de admitere în NATO iar România se angajase să-şi reducă efectivele, să renunţe la serviciul militar obligatoriu şi să treacă la profesionalizarea Armatei.
Am ieşit pe piaţa muncii şi am lucrat aproape doi ani la o firmă particulară, apoi am trecut într-o instituţie de stat unde era nevoie de expertiza mea, într-un sector special în care lucrasem şi în Armată.
Angajarea s-a făcut prin concurs aşa cum au fost angajaţi şi alţi colegi ai mei.
Am fost surprins de decizia Guvernului României referitoare la interzicerea pensionarilor de a mai activa în sectorul de stat.
După părerea mea, un Guvern responsabil nu ar fi venit în ziua de Revelion să anunţe „sfârşitul lumii". Un Guvern responsabil ar fi trebuit să anunţe:
„Fraţi români, aveţi încredere în noi, ştim ce avem de făcut şi vă dorim sărbători fericite".
Acesta ar fi fost un mesaj de încredere. Apoi, în cursul lunii ianuarie se putea analiza fiecare domeniu şi se puteau stabili măsurile necesare, punctual, acolo unde era cazul. Bugetul se putea executa conform legii într-o anumită proporţie din precedentul până la adoptarea noului Buget pe 2009.
Domnule Prim-ministru Boc, am avut onoarea să vă urez succes şi să dau mâna cu dumneavoastră cu numai o săptămână înainte de a fi investit în această înaltă funcţie, poate vă amintiţi, la magazinul Gima din Plazza România, vineri sera în jurul orei 20.
Şi eu şi soţia am fost sinceri în urări. Dar, domnule Prim-ministru, suntem vreo 30 de votanţi în familia mea ...şi ca mine sunt mii.
Ne-am fi aşteptat ca Guvernul pe care îl conduceţi să se gândească în primul rând cum să ia euroii de la Europa, de la care, după cum tot dumneavoastră ne-aţi informat, România nu a fost în stare să acceseze mai nimic în ultimii doi ani, şi nu să-şi umple buzunarele cu firfirei de la proprii cetăţeni care îşi fac datoria la locurile lor de muncă.
Nu vreau să fac politică, dar d-na Boagiu când era ministrul integrării începuse nişte cursuri de formare a specialiştilor în domeniul realizării proiectelor prin care se accesau fonduri UE. Poate în locul doamnei doctor EU şi a unui minister al turismului era mai necesar un minister care să gestioneze aceste fonduri. Oricum, după cum arată Guvernul conform declaraţiilor de avere, sunt sigur că miniştrii dumneavoastră îşi pot plăti singuri taxiul atunci când merg la Bruxelles.
Această problemă nici nu trebuia să o amintiţi.
Ţin să înştiinţez Guvernul şi pe toţi cetăţenii că demnitarii, atunci când merg la Bruxelles sau în altă capitală, nu merg cu taxiul care apoi li se decontează, ci merg cu maşinile Reprezentanţelor României la UE sau NATO sau ale ambasadelor din statele respective.
Să zicem prin absurd că toate cadrele militare, care au beneficiat de salarii compensatorii (să zicem 50 mii), aduc înapoi sumele primite şi rămân la stat încadrate. Banii aceia îi luaţi doar o dată şi apoi îi cheltuiţi. Exact ca în campanie, când domnul Vanghelie dă câte 2 milioane de persoană sau pachete prin economat cu 1 litru de ulei, 1 kg de făină şi 1 kg de zahăr. În câteva zile pachetele sunt consumate, banii cheltuiţi, banii recuperaţi de dumneavoastră precum firmele de recuperare se consumă şi ei. Şi apoi.... Veţi avea cu 50 mii mai mulţi oamnei sărăciţi, pentru că, după cum poate ştiţi, cadrele militare au trăit din totdeauna din soldă şi împrumuturi la CAR şi apoi la bănci. Pentru a da banii înapoi aceste cadre militare şi-ar vinde maşinile sau apartamentele (prin absurd, pentru că nu va da nimeni banii, poate numai generalii) sau s-ar reîmprumuta la bănci.
Vreţi să vedeţi cum amplificaţi criza?
Un camarad a folosit banii din compensaţii pentru a angaja achiziţia unui apartament care se construieşte în prezent, el având o familie cu doi copii (fată de 12 ani şi băiat de 18 ani) şi un apartament de 2 camere primit de la stat în anii '80. Pentru că alţi bani nu a mai avut, s-a adresat unei bănci, care analizând bonitatea lui, acesta fiind angajat şi ca profesor la un liceu şi cumulând pensia, a promis că îi acordă împrumutul. Firma l-a înştiinţat că apartamentul este aproape gata şi să pregătească banii pentru luna martie. Banca a aflat că, prin hotărârea Guvernului, camaradul nu va mai cumula veniturile şi i-a închis linia de creditare şi ca atare nu are cum achita apartamentul. Firma îi reţine avansul şi nu-i mai dă nimic înapoi, nici bani nici apartament, dar nici nu are unde vinde apartamentul pentru că ... e criză.
Acum înmulţiţi situaţia prezentată cu un factor, să zicem 3000.
Şi în plus nu veţi mai avea un număr de profesori, şoferi, ingineri, cartografi, specialişti care lucrează în sectorul de stat şi în care statul român a investit. Şi mai gândiţi-vă că unii au specializări şi experienţă care nu se regăseşte sau este foarte rară în viaţa civilă şi sunt instituţii care au şi anumite sectoare sensibile în care au fost angajate cadre militare în rezervă tocmai pentru acest lucru. Cum vor funcţiona aceste instituţii?
Celelalte măsuri – praf în ochi! Astea erau probleme de anunţat în zilele de sărbătoare?
Cupoanele CFR nefolosite nu au fost niciodată decontate pensionarilor iar valoarea lor este integral prevăzută în buget. Chiar dacă se doreşte realizarea unei economii din nedecontarea cupoanelor nefolosite, aş vrea să văd ce se întâmplă dacă toţi pensionarii se apucă să circule pe calea ferată şi folosesc toate cupoanele? Câţi bani se economisesc domnilor?
Ştie cineva ce cheltuieli s-au făcut pentru organizarea alegerilor în lumea largă la misiunile diplomatice pentru a vota câte 4-5 cetăţeni, dacă au votat şi aceia. Câţi oameni au plecat din ţară pentru a organiza aceste alegeri şi cărora li s-au plătit avioane, cazări la hotel, maşini etc. Emisarii nici nu au putut vota pentru că, bineînţeles, nu aveau domiciliul acolo unde au fost trimişi? Şi este numai un exemplu de cheltuieli fără rost.
În anul 2003 am fost trimis, peste noapte, în Iraq, pentru a asigura votarea prin Internet a modificării Constituţiei de către militarii aflaţi în teatrul de operaţii. Cheltuielile au fost atunci minime şi cu puţin efort se putea rezolva astfel şi acum, dacă cineva organiza. Domnul Nica cunoaşte problema.
Dar acum vreau să vorbesc despre Armată.
Am avut mulţi comandaţi în cariera mea şi am cunoscuţi mulţi generali.
Numai unii au rămas în amintirea mea ca adevăraţi comandanţi.
Nu am uitat niciodată ziua de 25 Octombrie 1975, la 15 ani, când, fiind permisă învoirea în mod excepţional numai a primilor 3 din fiecare clasă (pentru necunoscători, din liceul militar nu se putea pleca acasă decât în caz de deces al unui părinte, nuntă sau alte situaţii deosebite), comandantul meu de companie, deşi eram primul în clasă, a învoit 24 de colegi iar mie mi-a spus că… a uitat de mine. Şi eram primul, cu notele cele mai bune la acel moment…
Am ajuns la Revoluţie, undeva pe centura Bucureştiului şi îmi aduc aminte că era linişte, pe telefon. Nici un comandant de la eşaloanele superioare nu spunea ce se întâmplă în ţară. Nu ştiu ce se întâmplase cu generalii noştri, poate că unii îşi puseseră piciorul în ghips…
În luna ianuarie 1990 aveam o garnitură nouă de generali. Unii mai buni, care mi-au rămas în memorie, alţii..
În Statul Major General am dat la un moment dat peste fostul şef de la UTC, şef acum la un sector important şi care, ca să nu iasă la pensie colonel şi să mai stea un pic în Armată, i s-a dat o stea de general. Şi nu numai lui ci şi altuia, „cadrist", pentru că normal, participau la procesul de reformă a Armatei şi era nevoie de ei în continuare.
A plecat însă dl. general PM de la conducerea Armatei, direct senator. Alt general, şef al Armatei, deşi anchetat în câteva probleme suspecte îşi desfăşoară încă activitatea bine mersi, în Parlament.
A plecat şeful DMRU prin rămânere pe loc, în calitate de consilier, pentru că… nu-i aşa, conducea procesul de reformă a Armatei. Bineînţeles că şi dl. general B, fost şef UTC a trecut în rezervă ca general acum şi a rămas pe loc „ca consilier", era important pentru reformă, era chiar de râs - fostul şef al UTC proiecta „forţa" înaintea intrării României în NATO.
Aceşti generali nu trebuiau să iasă pe piaţa muncii? Nu. Pentru ei s-au dat ordine speciale şi nici măcar nu au schimbat biroul.
Am văzut în ultimele zile diverse persoane apărând la televizor, unele susţinând măsurile Guvernului, altele comentându-le.
Nu am văzut însă nici un GENERAL, actual sau fost conducător al procesului de reformă în Armată. Nu am văzut pe nimeni din Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere.
Nu am văzut nici un general, care acum este înregimentat politic şi care a condus procesul de reformă în Armată, să încerce să explice măsurile excepţionale propuse la acea vreme, ce s-a avut în vedere şi faptul că o parte din banii daţi atunci drept compensări au fost bani americani.
Nimeni nu explică situaţia excepţională care presupunea reducerea Armatei şi măsurile adoptate de Parlament (acelaşi Parlament – aceiaşi politicieni) pentru a rezolva acea situaţie excepţională.
Faptul că legile propuse atunci permiteau reintegrarea personalului Armatei în societatea civilă şi se creaseră chiar CENTRE DE RECONVERSIE.
Dl. general G de la DMRU care a înfiinţat aceste centre nu-şi mai aduce aminte acum?
De ce nici el şi nici ceilalţi comandanţi nu spun colegilor de partid despre aceste lucruri?
Cum a rămas cu reconversia şi reintegrarea?
De ce cadrele militare în rezervă nu ar avea acces pe piaţa muncii acolo unde şi instituţiile de stat îşi postează pe site-uri locurile disponibile şi organizează concursuri?
Şi dacă vorbim de situaţii excepţionale atunci să ne amintim că după Revoluţie, sau dat nişte legi prin care revoluţionarii recunoscuţi de acea comisie parlamentară care „hotărăşte prin presupunere" (vezi site-ul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru problemele Revoluţionarilor), revoluţionarii deci, au primit tot felul de drepturi.
Va anula Guvernul acele drepturi obţinute în urma unor situaţii excepţionale?
Războiul s-a terminat demult, nu cumva mai există veterani…? Nu cumva au nişte drepturi de anulat, pentru că starea excepţională a trecut?
Dar copiii care au primit alocaţii până la vârsta de 18 ani sau mai mult, când ies pe leafă, nu ar trebui să dea înapoi alocaţiile primite?
Mulţi spun că nu este moral să cumulezi pensia cu salariul. Dar am muncit aproape 30 de ani în Armată şi muncesc şi acum de la ora 8 la 20, în fiecare zi. Am respectat nişte legi şi nu am stat cu mâna întinsă, cum nu stăm nici acum.
Domnul Geoană anunţa că va da o lege ca orice pensionar să se poată reangaja.
Spunea-ţi parcă ceva de genul că trebuie să luaţi de la cei care s-au îmbogăţit şi aceştia vor fi primii care se vor sacrifica. Probabil de aceea cel mai bogat ministru a sărit cu banii. Unde este moralitatea dumneavoastră. Inclusiv în partidul pe care îl conduceţi aveţi foste cadre militare, unii lucrează ca angajaţi. Ce spun generalii care acum sunt în partidul dumneavoastră şi au condus procesul de reformă a Armatei? Este moral …
Ce spuneţi de acest lucru domnule Geoană?
Legile de restructurare a Armatei au fost discutate inclusiv în CSAT-ul din care dumneavoastră aţi ţinut atât de mult să faceţi parte.
Nu ar fi mai normal să daţi o lege, să permiteţi tuturor să participe la competiţie pe piaţa muncii. În loc să luaţi înapoi ceea ce aţi acordat odată precum un personaj cunoscut după valiză, nu ar fi mai bine să daţi libertate.
Pensiile, în general şi pensiile militare în acest caz, reprezintă drepturile pe care le au cetăţenii ca urmare a muncii depuse în sectorul lor ani de zile. Oricum pensiile militare pe care le primim sunt penalizate pentru faptul că nu aveam vârsta sau anii normali de pensionare. Dacă angajările se fac prin concurs, nu am luat locul nimănui. Cu cadrele militare pensionate au participat la concurs toţi cei care au dorit postul respectiv.
Dacă s-ar permite concurenţa liberă nu ar fi mai bine?
Parcă erau nişte cercetări privind casele generalilor?
Acolo a fost totul moral, desigur
Cumulul pensiei cu salariul este imoral, iar exemplele domnilor generali sunt morale.
Faptul că au fost primiţi în partide şi direct pe funcţii a doua zi după ce şi-au luat salariile compensatorii, este moral?
Unde sunt acum? Probabil nu au voie să deschidă gura la partid pentru că imediat li s-ar spune că li s-au asigurat funcţii şi alte drepturi.
Ce a vrut să demonstreze acel general cu un cont de 1 milion de euro şi 7 case?
El era cel mai nimerit să vorbească?
S-a gândit şi la subofiţerul de la depozitul defiinţat de la Văscăuţi care lucrează ca şofer la primăria din comună pentru că acolo l-a prins trecerea în rezervă după cele 3-4 garnizoane prin care fusese mutat. Poate şi dovedi cum şi-a obţinut averea?
Oportunismul de care a dat dovadă nu mă face decât să mă gândesc la cei care îl înconjurau pe Ceauşescu.
Unde sunteţi stimaţi comandanţi?
Să ne trăiţi …bine, domnilor generali!
E linişte pe frontul de vest!

PS. :
Dragi camarazi,
Ştiţi de ce nu vorbeşte nimeni din comandanţii noştri, pentru că de fapt nici nu-i interesează de noi. Şi de fapt nu există camaraderie. Am mâncat o pâine împreună de la 14 ani, dar când vine vorba să fim uniţi, nu ne mai cunoaştem.
La data de 05.12.2005 am făcut o sesizare pe e-mail la Cabinetul ministrului apărării sesizând anumite aspecte din Institutul de boli cardiovasculare. După mai multe intervenţii la acelaşi cabinet, cineva mi-a spus că cererea mea a fost înregistrată la numărul P17886/05.12.2005


Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (3)]


Ţâbuleac strigă „hoţul”, sperând că va da şi la el rezultate şmecheria
Bahrin stă cu valiza la uşa biroului
Foştii parlamentari Baban şi Dreţcanu cer ajutor din banul public
Câmpanu sună retragerea!
Cel mai indicat e să-ţi faci cumpărăturile la magazine autorizate!
Problema fumătorilor, noua belea pe capul patronilor de baruri şi restaurante
Primarii şi directorii de şcoli vinovaţi, generalul Rusu imaculat
Profesorii beţivani vor fi pârâţi obligatoriu la IŞJ
CAS a făcut economii la bani pentru că pacienţii nu ştiu ce drepturi au
Spitalele vor avea probleme cu finanţarea pe ianuarie 2009
S-a lăsat impresionat de CV, nu de incompetenţa managerială
Pintilii l-a chemat la lupta cea mare
Guvernul Boc a înţărcat copiii… de la laptele praf
Patru familii de români au scăpat din masacrele din Gaza
Judecător american suspendat din cauza unui consul onorific al României
Italian, caută botoşăneancă frumoasă pentru căsătorie
Olteanca cea focoasă
Să mâncăm sănătos: Supă ţărănească
Comentariul comentariilor III
(Ioan Rotundu)
Băsescu a rezolvat criza gazului... în stilul său
Asaltul asupra funcţiilor de prefect şi subprefect
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă