Nu întâmplător Uniunea Europeană a cerut Guvernului României să verifice modul în care s-au folosit fondurile sale, prin care s-au susţinut financiar diferite programe de dezvoltare locală. Faptul că în urma controalelor efectuate s-au descoperit grave nereguli, printre care şi însuşirea parţială a banilor de către diferite persoane implicate pe filiera accesării acestor fonduri, n-a prea înspăimântat pe cei nărăviţi la astfel de practici. Accesate prin diferire agenţii naţionale, fondurile europene sunt tentaţii mari de îmbogăţire rapidă. Aşa s-a ajuns să se formeze întregi camarile, care controlează drumul fondurilor de la primirea lor şi până la ultimul euro cheltuit. Licitaţiile publice, organizate la nivel de ministere, au abonaţii lor la câştig. De exemplu, la fondurile alocate pentru modernizarea de drumuri, mai toate licitaţiile pentru zona Moldovei sunt câştigate de firma gălăţeană ARCADIA SA. Cu modul de lucru al acestei forme am făcut cunoştinţă de curând şi noi. Sinteza celor constatate a fost prezentată cititorilor prin reportajul intitulat
„Bani publici părăduiţi la drumul… judeţean”, publicat în ediţiile electronice de luni şi marţi, respectiv 13 şi 14 noiembrie a.c.
„Vali” s-a exprimat scurt:
„Huh...un adevăr trist. Din păcate asemenea fapte se întâmplă peste tot ...nu numai la Mihălăşeni.” Au urmat comentarii de genul
„Cred că dacă acei muncitori ar fi fost întrebaţi de cartea de muncă, sigur săreau la bătaie” sau
„Să fie puşi să treacă cu maşinile lor bengoase măcar o dată pe lună prin Sarata şi Caraiman” ori
„Tine-ţi aproape. Dreptate în acea zonă uitată de timp nu are cine face.” Avem informaţii că după ce a luat act de dezvăluirile noastre, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani s-a arătat interesat să investigheze cazul. Credem că va merita efortul! Deputatul democrat Radu Drăguş are talentul de a reţine atenţia electoratului cu fel de fel de idei originale, unele chiar năstruşnice.
„Drăguş este preocupat de destinele românilor din Italia” i-a fost ultima declaraţie.
„Marcu” întreabă:
„Dar de destinele profesorilor autohtoni, de ce nu este interesat al nostru deputat? Sau este o nouă formă de publicitate? Cred că intrarea lui Drăguş în topul "ruşinică" a celor care nu susţin creşterile salariale ale profesorilor şi postarea sa în toate unităţile de învăţământ din România nu face altceva decât să facă transparentă activitatea acestuia. Ruşine, domnule deputat!” Mult haz de necaz s-a făcut pe seama Cârcotaşului, semnatarul pamfletului
„Miza de la Comaliment miroase a penal”. De la un calculator al Ambulanţei, cititoarea
„Lunica” s-a erijat în apărătorul grupării Mocanu, încercând să imite tonul textului:
„Frumos articol, mai că-mi vine să plâng, pentru cel care l-a scris. Ce ştii tu cu adevărat din toate astea? Habar nu ai anonimule, treci şi te informează cât din vechiul comerţ a mai rezistat. A fost păpat de Curciureanu şi alţii ca el. Alimentara şi-a păstrat oamenii să mănânce o bucată de pâine, aşa, printre procese. Huuuuu!” Ca de fiecare dată, când se nasc astfel de dispute, s-a găsit şi acum
„Deşteptul” care să-i răspundă comentatoarei cu limba de şarpe clonat după asemănarea lui Mocanu:
„Cocoană, se pare că acest Cârcotaş te-a atins la coarda sensibilă, la lingurică. Probabil că bărbatu-tu şi-a uns mâinile cu mierea ce-a curs la Comaliment şi-acum simte cum se strânge laţul. Cu ajutorul lui Dumnezeu, poate va da din picioare înaintea lui Saddam. Şi încă ceva, cucoană: să ai parte de tot binele din lume pe care l-a făcut Mocanu şi cu gaşca lui. Amin!” Cât au fost la putere, cei din PSD şi-au protejat interesele de partid şi oamenii de bază. Acum, că trebuie să supravieţuiască în opoziţie, le este greu să accepte că nu mai stau la masa la care se împart bucatele şi privilegiile.
„Primarii social democraţi sunt daţi deoparte de Guvern” susţine preşedintele PSD, Constantin Conţac. Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face este o zicală mai veche, valabilă pentru perioada când PSD-ul va reveni la putere. Până atunci, comentatorul
„Antipolitic” le-a luat apărarea:
„De unde se vede că politicienii nu sunt interesaţi de binele cetăţeanului, ci de orgoliile politice... Ei reprezintă o plagă a societăţii, aici şi oriunde în lume. Sunt din ce în ce mai convins că o vom duce bine doar atunci când se va găsi o formă de conducere care să excludă politicul... dar în condiţiile actuale e o utopie, nu?” Dualismul este o expresie a democraţiei iar unicitatea puterii a dictaturii. Alternanţa putere – opoziţie este firească oricărei democraţii. Problema este alta: să existe programe de dezvoltare economică pe termene medii şi lungi, care să fie puse în aplicare de cei aflaţi la putere, chit că vin din opoziţie. O continuitate de programe dă o anumită neutralitate dezvoltării economice faţă de politic. În Italia, într-o anumită perioadă guvernele nu rezistau mai mult de şase luni. Alegerile repetate n-au influenţa dezvoltarea economică a ţării, pentru că sistemul economic italian nu depinde de politic decât în mică măsură. Preşedinta Partidului Conservator, Marcela
„Lozneanu contestă sondajele de opinie”. Ea crede că în sondajele date publicităţii PC-ul este subevaluat cu bună ştiinţă. O trezeşte din reveria viselor frumoase un cititor cu simţul realităţii:
„Doamna preşedintă, 7% aveaţi alături de PSD. 2% este chiar realitatea. La câţi membri aveţi şi atât e prea mult.” La revedere!