Readucerea în actualitate a afacerilor controversate promovate de italienii asociaţi la firma botoşăneană Agripolis s-a făcut prin ancheta
„Dosarele îngropate şi amanta vorbăreaţă”. Cititorul
„Cetăţeanul” consideră că
„Bătăiosu este un pigmeu în toată această afacere. El se ocupă cu găsirea terenurilor, intermedierea vânzării şi lua un mic comision de la cumpărător, a mai făcut mici servicii pe ici pe colo. Frâiele întregii afaceri sunt la italian şi d-ra avocată, care ştie prea multe să poată vorbi, altfel o găsiţi la tomberon.” Că ceva este putred în afacerile societăţii Agripolis a demonstrat-o şi sinuciderea inspectorului fiscal Olga Alexa, care a condus evidenţa contabilă a firmei, iar ulterior şi sinuciderea soţului acesteia. Nici până acum nu s-a pus la dispoziţia presei, de către organele abilitate, adevăratele motive ale acestor două sinucideri.
„Cititor fidel” ne cere:
„Luaţi la puricat toate afacerile lui Conţac şi veţi rămâne uimiţi cum s-a îmbogăţit şi se mai dă mare absolvent de facultate - habar nu are de carte, ar trebui să înveţe întâi să vorbească - face de ruşine instituţia în care lucrează” . Cerinţa sa a fost emanată de lecturarea articolului
„Conţac îşi frânează drumul spre Strasbourg”. Că s-a îmbogăţit, nu este singurul din judeţ. Că are o diplomă universitară, iarăşi nu este singurul care a obţinut-o, fie şi în condiţii mai aparte. Nu cred că aşa ar trebui abordată problema în situaţia creată, dar opinia rămâne opinie, indiferent cine a enunţat-o. Un scandal iscat în rândul profesorilor de la o şcoală botoşăneană a ajuns în faţa instanţei de judecată.
„Andreea” a preferat să comenteze
„Dirigenţie disputată în instanţă”, încercând să ofere un plus de informaţii:
„Domnul profesor Trufin este un profesor şi diriginte de excepţie, lucru care se face remarcat prin rezultatele foarte bune de la olimpiade şi examene de capacitate la istorie ale multora dintre elevii şcolii. Prin experienţa bogată şi ştiinţa pe care o dă elevilor, precum şi prin metodele aplicate şi faptul că se face atât de iubit şi respectat de elevi, cred că este o nedreptate că nu-şi mai poate exercita rolul de diriginte. Sper ca instanţa să aprobe această cerere şi să-l repună pe domnul profesor în drepturile sale.” Având în vedere obiectul litigiului adus pe masa judecătorilor, sunt curios ce soluţie juridică se va da, pentru că nu este în competenţa acestora să numească diriginţii la clase. În problema protecţiei copiilor
„Conţac oferă primarilor alternative pentru ieşirea din impas”. Şi comentatorul
„Namdi” vrea să facă acelaşi lucru, să ne ofere soluţii:
„O alternativă pentru ieşirea din impasul financiar instalat la nivelul DGASPC ar fi şi returnarea fondurilor încasate în urma afacerilor ilegale ce s-au practicat în această instituţie. Mulţi o cred pe Felicia Mihai naivă, dar nu este nici pe departe ce pare fi, unii o apără spunând că nu are nici o vină, ea fiind săraca cea manevrată în folosul intereselor de grup. Adevăru-i că este o mare mincinoasă şi de o lipsă de responsabilitate uluitoare. Spun asta pentru că dacă toţi se îngrijorează de lipsa de fonduri, ea nu face nimic pentru salvarea situaţiei. Paradoxal, dacă peste tot s-a analizat activitatea managerială, la DGASPC se aruncă vina când pe primari, când pe liderul de sindicat când pe CJ. Responsabilitatea este pasată la oricare altă persoană, asigurându-i-se protecţie în timp ce persoanele care au nevoie de protecţie suferă de mari lipsuri.” Miercuri s-a schimbat registru tematicii abordate în anchetă şi investigaţii, ediţia fiind deschisă cu
„Corbii osemintelor fostei cooperaţii”. Este vorba de cum s-au lichidat resturile fostelor CAP-uri, cum s-au înfiinţat acele asociaţii agricole şi cine s-a înfruptat din averea lor acumulată.
„Cititor fidel” a sesizat schimbarea tematicii abordate şi ne-a transmis
„Felicitări pentru faptul că acordaţi atenţie şi acestui aspect din viaţa satelor (ţăranilor). Ar fi deosebit de interesant să faceţi o investigaţie ce s-a întâmplat cu fostele asociaţii interccoperatiste (AEI) în număr de 15 din judeţ şi să vedeţi cine le-a acaparat şi de ce ţăranii (foşti membri cooperatori asociaţi)nu au primit nici un fel de drepturi în urma lichidării acestora. Cine este în spatele afacerii?” Sugestia este binevenită şi o vom trata cu toată seriozitatea. Mai ales că
„Maybetoday” a apreciat că
„Bun text, ţineţi-o tot aşa...” , fapt extrem de rar ca acest comentator să laude, rostul său fiind să ne ajute prin a descoperi greşelile personale sau colective. Nici că se putea ca
„Marcu” să rateze ocazia de a comenta
„Ţâbuleac se pregăteşte pentru Ziua mondială a protecţiei consumatorului”, manifestându-şi nemulţumirea că
„Nu există zi fără ca senatorul nostru să nu apară în ziar. Nu-i rău, însă cam miroase a vulpe! Prea le are cu de toate, şi mă gândeam dacă a găsit vreo soluţie sau se pregăteşte şi pentru rezolvarea problemelor noastre, ale botoşănenilor de rând, ce votam ca proştii? Cresc salariile sau pensiile de ziua mondială a protecţiei consumatorului? Nu văd senzaţionalul acestei ştiri!” Când s-a difuzat ştirea, nu s-a urmărit neapărat senzaţionalul, ci împlinirea dorinţei unora de a se informa asupra evenimentelor care au loc. Încheiem comentariul la comentarii din această săptămână cu o veste bună.
„Bulevardul Eminescu va fi în curând reabilitat şi modernizat” este vestea cea bună primită de la Primăria Botoşani, iar
„Crina” a constata uşurată
„Era si timpul!” . În speranţa că vestea nu va rămâne doar la stadiul unor vorbe deşarte, vă dau întâlnire pe luni. La revedere!
(Ioan Rotundu)