Mai interesaţi s-au arătat cititorii de editorialul intitulat „L-a eliminat credulitatea”. Aşa cum am promis într-un comentariu anterior, prin acest editorial am sintetizat câteva elemente componente ale campaniei electorale desfăşurată de liberalul Gabriel Oprişanu şi care s-au dovedit a-i fi păguboase. Păreri şi-au exprimat şi cititorii, fiecare după cum a crezut că ar deţine adevărul sau cheia insuccesului. „Dr Alban” a conchis: „Mai degrabă l-au eliminat alegatorii, care şi-au dat seama că-i pus pe căpătuială...” Un alt cititor, cu pretenţii de „Cunoscătorul” este de altă părere: „Greşeala lui Oprişanu este că a mers pe mâna lui Ostafie şi s-a încrezut în Flutur. Numai să fie în măsură să înveţe din ce-a greşit.” Un singur lucru e sigur: Oprişanu a pierdut alegerile, deşi a cheltuit sume substanţiale. N-a pierdut şi PNL-ul, care a obţinut un mandat de senator în persoana liderului de partid, Liviu Câmpanu.
Au trecut 19 ani de când guvernul comunist a fost alungat prin lupte de stradă. În tot acest timp, guvernele care s-au perindat la putere au promis rezolvarea problemelor legate de restituire a proprietăţilor confiscate de regimul comunist. Numai că de la promisiuni la fapte drumul este lung, iar cei 19 ani trecuţi s-au dovedit a fi insuficienţi, mai ales când în drumul spre proprietarii adevăraţi s-au interpus persoane interesate de căpătuială. „Peste 100 de cereri pentru lucii de apă la Ibăneşti” este un exemplu în susţinerea afirmaţiilor de mai sus. Numai că problema restituirii luciilor de apă nu-i una simplă. Peştele din aceste iazuri aduce profituri uriaşe celor care le deţin în momentul de faţă. Cum să dea proprietarul abuziv iazul proprietarului de drept, când el scoate anual miliarde de lei bune?
Cel mai elocvent caz rămâne restituirea iazului Dracşani către Obştea ce l-a deţinut în proprietate până când comuniştii l-au preluat la stat. Dintr-un iaz obişnuit, brusc şi peste noapte a fost declarat de importanţă naţională, motiv pentru care nu poate fi restituit proprietarilor, dar îl poate stăpâni cel care-l secătuieşte de peşte în prezent. „Observator” ştie câte ceva despre această misterioasă afacere: „Cine a declarat iazul Dracşani de importanţă naţională? Cum se explică faptul că de sute de ani Sitna n-a inundat satele din aval, iar acum a apărut peste noapte pericolul. Mă să fie! Prea miroase a afacere privată pe seama sutelor de proprietari ai iazului. Cheia afacerii duce la Piscicola, dar trece prin Prefectura Botoşani. Fostul subprefect Elvădeanu este cel care a pus la cale mârşăvia.” Nu singur lucru pot să transmit adevăraţilor proprietari ai iazului Dracşani: se luptă cu morile de vânt. Nu vor obţine iazul. Sunt printre puţinii din Botoşani care ştiu cine se află în spatele acestei afaceri şi cum a fost împiedicată obştea să-l obţină. Este un caz grav de corupţie la nivel extrem de înalt.
Am fost singura publicaţie botoşăneană care am publicat „Cum sunt repartizate voturile pe formaţiuni politice”, folosindu-ne de procesul verbal de numărare a voturilor, încheiat de către membrii Biroului Electoral Judeţean ai Circumscripţiei electorale nr. 7 Botoşani. Văzând cam ce-au votat botoşănenii, „Observator” s-a întrebat: „De unde au apărut la Botoşani sutele de turci, albanezi, tătari, italieni, sârbi, bulgari şi încă cu drept de vot?” Nici eu nu cred că suntem un judeţ atât de cosmopolit, dar înclin să cred că sunt voturile acelor alegători dezgustaţi de oferta umană a partidelor şi care au votat astfel ca un fel de protest.
Un pamflet în versuri, mai puţin reuşit ca specie literară, intitulat „Nu-s parale!” a fost publicat de către noi după alegeri, ca să nu fim părtaşi la răfuielile politice dintre candidaţi în perioada campaniei oficiale. Noi l-am publicat ca cititorii să înţeleagă că, pe lângă bătălia la vedere, candidaţii au luptat şi cu arme ascunse. „Topor” a observat că avem o „Versificaţie şchioapă, dar spune un adevăr pe jumătate, adică hoţii strigă hoţii. Toţi sunt o apă şi-un pământ”, iar „Observator” a pus concluzia finală: „P.S.D. a furat, dar P.D.L. pârjoleşte! Campanie electorală mizerabilă, mită electorală, sfidarea bunului simţ. Decontul dezmăţului P.D.L. îl va primii populaţia din Botoşani.” La revedere!