„Şi eu...” a ţinut să se remarce cu un comentariu: „Articolul de pe prima pagina a ziarului dvs. cu un drum început şi neterminat undeva în judeţ, cu un primar care angajează lucrări cu firme îndoielnice ca seriozitate, ne aminteşte de primarul de Botoşani Flutur care a adus la disperare pe toţi concetăţenii săi. Să-i fie ruşine că mai are îndrăzneala să candideze pentru încă un mandat.” În primul rând că acest cititor se substituie comunităţii botoşănene, extrapolând opinia sa în numele tuturor, ceea ce este fals. Apoi, se poate observa de la o poştă că autorul comentariului este un candidat, cam mărunt la fapte, dar care speră că şi în cazul său atacul va da roade. Se înşeală din nou. Atacul sub anonimat nu aduce nici un folos celui care-l foloseşte ca armă.
”Alegătorul” pare a fi mai realist: „Şi dacă nu făcea nimic, atunci era bun? Cum vreţi să arate mai bine oraşul nostru? Cu o baghetă fermecată?” Un lucru poate fi afirmat cu certitudine: cei care vor să fie primari n-o fac de dragul nostru, o fac pentru interesele partidului pe care-l reprezintă şi a lor. Istoria Botoşanilor nu ne oferă nici un caz de primar ajuns în funcţie numai pentru a se pune, dezinteresat, în slujba comunităţii. Ce-i drept, majoritatea au avut bunul simţ şi s-au înfruptat din privilegiile funcţiei cu multă chibzuinţă, în acelaşi timp aducându-şi aportul la o mai bună administrare şi dezvoltare economico-socială a oraşului. Adică au lăsat ceva bun şi de folos în urma lor.
La „Cordăreni – comuna unde intelectualii sunt marginalizaţi”, spiritele sunt încinse. Actualul primar, un intelectual contestat, va lupta cu viceprimarul, un mecanic agricol gospodar dar depăşit de problemele cu care se confruntă în ziua de azi o primărie. El este perceput ca un bun viceprimar, pentru că se află sub comanda unui primar cu multă experienţă în domeniul administraţiei publice. Dacă va ajunge primar, bietul mecanic îşi va rupe plugul, încercând să are un teren care pentru el se va dovedi mai dur ca piatra, metaforic vorbind. „Anonim” a punctat: „Ce să te faci cu un biet tractorist care are gura mare şi creierul spălat - ce ştie el să facă pentru oameni decât să înjure? Chiar DUMITRAŞ se vede primar? Un biet mozolit!” Un „Alegator” îl completează cu recomandarea către actualul viceprimar, ca „Dumitraş să se înveţe mai întâi de toate să vorbească şi să ştie să se comporte cu lumea şi pe urmă să candideze – în ce priveşte comentariul privitor la Saviuc, o fi lăcătuş la baza dar măcar a continuat studiile şi ştie să se comporte în societate - o biată comună pe mâna unor analfabeţi nu se poate.” Se poate şi cu un primar analfabet. În perioada 1996 – 2000 la Vorniceni, comună vecină cu Cordărenii, a fost ales primar un anume Dăscăleanu, care avea numai trei clase. Sătenii l-au aşezat în scaunul de primar, iar el a stat cumincior, fără a deranja pe nimeni cu nimic.
La editorialul „Nişte intelectuali obosiţi şi plictisiţi” a reţinut comentariul semnat de „Cris”, care mi s-a părut interesant ca opinie: „Ei sunt obosiţi mai demult, abia acuma ne-am dat noi seama... obosiţi, plictisiţi, totuşi unde sunt „telectualii” noştri??? Unii au plecat, alţii s-au dat la fund, au rămas doar ăştia care nu mai pot de grija câinilor maidanezi să le facă zona de restricţie prin labirintul Botoşaniului, să le dea elevilor prezervative şi laptopuri...etc. Ce, mint cumva?” Nu, acesta-i adevărul. La revedere!