Dorinţa multor botoşăneni este pe cale de a se împlini, pentru că „Mall-ul botoşănean prinde contur”. A ieşit din pământ, adică s-a trecut de cota zero, cum spun constructorii. Însă sunt şi cârcotaşi, care nu prea înţeleg rostul unui mall la Botoşani. „Comunistul” este unul dintre aceştia: „Lasă-ne măi Florine cu chimicalele tale. Mai bine fă spaţii de joaca pt copii, că aşa aţi promis. Vrem ce-i mai sănătoşi pt copiii noştri, nu chimicale americane.” Pentru acest cititor mall înseamnă locul unde se vinde chimicale. Noroc că sunt puţini cei care gândesc ca el.
În ce privesc locurile de joacă, la ce folos se străduiesc primăriile să le amenajeze, de vreme ce Protecţia Consumatorului îi amendează pe primari pe capete. Este pentru prima dată în viaţă când mi-a fost dat să aflu că o instituţie a statului, cu angajaţi plătiţi din banii contribuabililor, se opune unor astfel de acţiuni sociale venite din partea administraţiei publice locale. Chestia că aceste locuri de joacă nu respectă nu ştiu ce reguli existente în mintea bolnavă a acestor inspectori, nu-i decât un moft. De zeci de ani aceste locuri de joacă funcţionează la fel, dar nimănui nu i-a trecut prin cap să le închidă. Toată lumea a înţeles că la mijloc este o luptă politică, cu consecinţe nefaste asupra membrilor comunităţii. Nu-i departe vremea când aceste reteveie politice vot deveni lemn de foc, iar cenuşa împrăştiată în cele patru zări ca nu cumva cei purificaţi prin foc să mai reînvie vreodată.
Botoşanii devin, de la o zi la alta, tot mai înfloriţi. Motiv pentru care „Poliţia Comunitară stă cu ochi pe spaţiile verzi”, pentru a preveni furtul de flori şi distrugerea spaţiilor verzi. Numai că amenzile aplicate nu sunt încasate niciodată, contravenienţii fiind oamenii străzii, care n-au un domiciliu stabil şi nici un venit financiare care să permită încasarea amenzii. „Leo” are o propunere: „Că veni vorba despre toleranţă: nimeni nu urmăreşte dacă a plătit cineva amenda! Mai bine ar pune la muncă în folosul comunităţii pe contravenienţi, sub supraveghere!” Ar fi o soluţie, deja aplicată prin alte oraşe ale ţării. „Pop” are însă un alt necaz, pe care poliţia comunitară ar trebui să-l rezolve: „D-lor de la poliţia comunitară, de ce nu venişi şi în parcarea de pe str Independenţei să vedeţi ce se întâmplă noapte de noapte. Se rup copacii, se urlă ca în junglă de nu pot locatarii să doarmă. Astăzi dimineaţă, pe la ora 4, a trecut un echipaj de la poliţie dar nu a luat nici o măsură. Oare pentru ce îi plătim pe aceşti miliţieni, se aude?” Cred că acest comentator nu prea are reprezentarea între ce trebuie să facă poliţia comunitară, jandarmeria şi poliţia poliţie. Lipsa sa de informare nu înseamnă că pe fondul problemei sesizate n-are dreptate. Poliţiştii comunitari se plimbă noaptea doi câte doi, iar acolo unde se iscă câte un scandal, preferă să-l evite, făcând cale întoarsă.
Tot mai mulţi sunt tinerii valoroşi, care, prin sârguinţa lor de a studia, aduc cinste şi respect României. „O tânără româncă a fost admisă la 9 universităţi de top din lume”, ceea ce nu este la îndemâna oricăruia. „Mad Onion” nu s-a putut abţine să nu se mândrească cu tinerii noştri care uimesc lumea: „BRAVO! Oare de ce nu sunt toţi copiii de astăzi aşa? În timp ce unii se bat prin şcoli, bat profesori, şi alte asemenea tâmpenii, iată că mai sunt şi unii care învaţă. Ce-i drept, prea puţini!” Puţini, dar buni.
Candidând independent la preşedinţia Consiliului Judeţean Botoşani, Corneliu Popescu n-a obţinut voturi nici cât să fie validat consilier judeţean. Pe seama acestui eveniment electoral am scris editorialul „A pus punct carierei politice”. Cu aluzie la funcţia deţinută de către Popescu în Compania Naţională de Piscicultură, „Pescarul” a comentat cu multă ironie: „Doamne, cum se vor mai descurca botoşănenii fără ajutorul dat de o asemenea capacitate politică? Oare vor supravieţui?” Cu certitudine vor supravieţui, mai ales că aerul a devenit mai respirabil, fiind mai puţin poluat politic cu un neavenit.
Medicii rezidenţi ocolesc Botoşanii, pentru că „Spitalul judeţean nu este atractiv…” lor. În afară de un salariu de 800 lei, aceşti medici nu beneficiază de nici o altă facilitate. Apoi, ei doresc să-şi completeze prin practică cunoştinţele teoretice asimilate în facultate. Ori, perfecţionarea lor depinde foarte mult şi de medicii cu care vor efectua practica. Una este să te instruieşti cu un medic a cărui carte de vizită este renumită şi alta e să-ţi pierzi vremea în preajma unui târâie obiele. „Sory” a sesizat acest aspect: „Cine vine de exemplu la chirurgie, cu un şef ca Tighiliu?” Nu-l cunosc pe acest medic chirurg, dar de vreme ce i s-a pomenit numele în acest context, înseamnă că ceva scârţâie în activitatea sa profesională. Cu bine şi pe săptămâna viitoare!