Pentru că, după împărţirea parlamentarilor pe comisii de lucru, „Doar senatorul Câmpanu s-a pricopsit cu o funcţie mai de luat în seamă”, noi am ţinut să remarcăm acest lucru, fără doar şi poate ca o cinste pentru judeţ. Cu răutate „Măgureau” a afirmat că deputatul „Câmpanu se potrivea mai bine la o comisie legată de activitatea SRI, SIE etc. Ar fi avut şanse să fie chiar preşedinte, la ce experienţă are...” Nu este Câmpanu campionul românilor la turnătoria către fosta Securitate, ca să-l judecăm la infinit pentru greşelile din anii studenţiei. Ştiu cetăţeni onorabili în societatea de zi cu zi, dar cu conştiinţa mult mai mizerabilă decât a lui Câmpanu. A fost dreptul nostru să-l condamnăm pentru ce-a făcut rău, dar stă în obligaţia noastră să-i recunoaştem şi meritele, atunci când le are.
Referitor la deputatul Rebenciuc, despre care noi am afirmat că a fost şef peste şoferii de la Filatura Flămânzi, iar în Camera Deputaţilor a ajuns membri în Comisia de apărare naţională, cineva a ţinut să menţioneze că „Din câte ştiu domnul Rebenciuc a mai avut şi alte funcţii, cum ar fi director la BRD... ar trebui să vă informaţi mai bine.” Cam ignorant în materie de finanţe-bănci acest comentator, de vreme ce nu ştie a face diferenţă între un director de bancă şi un şef de agenţie bancară, cum a fost Rebenciuc. Apoi, chiar şi cu această funcţie de duzină în CV, tot nu se justifică prezenţa sa în Comisia unde l-au aruncat sorţii parlamentari.
Bătaia de joc la adresa profesorilor continuă şi sub Guvernul Boc, numai că sub alte forme decât a făcut-o Guvernul Tăriceanu. „În loc de majorări salariale profesorii vor primi criterii de evaluarea muncii” este concluzia premierului Boc, concluzie însuşită fără crâcneală de către bravul ministru Ecaterina Andonescu. Cred că cel mai bun rezumat asupra învăţământului românesc l-a făcut „Cătălina”, prin comentariul său: „Un alt pas in reformarea învăţământului! Cum va fi e lesne de imaginat...Te pui bine cu directorul, dai note mari elevilor şi gata. Pentru un succes mai mare ar fi bine să te ai în bune relaţii şi cu inspectorii. Oameni buni, învăţământul românesc a fost renumit cândva (când, culmea, situaţia economică a ţării era mult mai proastă decât cea de azi) dar prin reformele adoptate în ultima vreme ne-am îndepărtat tot mai mult de ceea ce-a fost. Unde sunt absolvenţii de liceu cu care puteai purta o discuţie din orice domeniu? Azi ce ştiu? Tokyo Hotel, ţoale, bani, distracţie...Dacă elevul nu este interesat să înveţe nu ai ce-i face! De ce să fie vinovaţi dascălii, dacă materialul uman este de slabă calitate? Încă ceva: în ce alte domenii salarizarea se face în funcţie de performanţă? Unui doctor la câţi pacienţi morţi sau netrataţi corespunzător i se diminuează salariul?” O frescă a învăţământului românesc comparabilă cu fresca iadului de pe peretele Mănăstirii Voroneţ.
Să mai luăm act că „Şefii din Sănătate nu sunt convinşi că serviciile medicale sunt de proastă calitate”. De partea cealaltă a baricadei actului medical, pacienţii au o părere total contrară. De exemplu, un cititor a ţinut să afirme că „Serviciile medicale nu sunt de o calitate proastă, ci de una foarte proastă. Aceleaşi condiţii din spitale, mizere, cu medici incompetenţi, foarte slabi pregătiţi. Poate sunt şi excepţii printre medici, dar aceştia au plecat de mult din ţară în clinicele din afară, unde sunt plătiţi… A trebuit să vină în România un străin, un medic pe nume Raed Arafat, să ne înveţe ce-i aia medicină de urgenţă…”
În zilele Crăciunului o salariată de la Dedeman a fost internată la Maternitatea Botoşani. Obişnuită cu medicii de la Suceava, unde n-a dat niciodată peşcheş, n-a dat nici celor din Botoşani. Aşa că medicii s-au dus să-şi facă Crăciunul, iar femeia, cu fătul mort în ea, a fost abandonată pe patul din spital. Abia după ce l-am sunat pe directorul Szente, femeia a fost chiuretată în regim de urgenţă, nu fără a fi chestionată cum de s-a ajuns ca directorul de la Jurnalul să intervină. Îi mulţumesc şi pe această cate directorului Szente pentru operativitatea de care a dat dovadă, dar cred că era mai bine dacă nu se ajungea la intervenţia noastră.
Sătul să tot ia de la botoşăneni bobârnace pe nedrept, „Primarului Flutur i s-a acrit de Apa Grup”. Mai ales că avariile la conductele de apă pe raza municipiului Botoşani s-au înmulţit. „Titi” solicită: „Dle. primar, vrem să ştim ce masuri s-au luat împotriva celora care s-au găsit vinovaţi ptr. ziua de 31 dec 2008... Se aude, s-au nu???” Nu se aude, pentru că nu primarul Flutur este mai marele peste societatea Apa Grup. Flutur, ca şi noi, este beneficiarul serviciilor oferite de societate. Cel în drept să ia măsuri cu cei de la Apa Grup este Mihai Ţâbuleac, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani. Ai, priceput, domn’ „Titi”?! La revedere!