Comentariul comentariilor (LXXI)

Întoarcerea fiului risipitor s-ar putea defini revenirea senatorului Mihai Ţâbuleac în conducerea PD-L Botoşani. Oricum, „Cumincior, Ţâbuleac a bătut palma cu Flutur” revenind la sentimente mai bune, adică mult mai pragmatice că doar alegerile bat la uşă. L-a simţit „Cara” cam ce-şi doreşte: „Păi cum? Să rămână el făr㠄coledz”??” Politic vorbind, cred că Ţâbuleac a luat o decizie înţeleaptă. Cu toţi oponenţii pe care îi are şi-l critică, Ţâbuleac rămâne un politician care n-a rostit încă ultimul său cuvânt.
Un semn că alegerile se apropie sunt şi veştile de viitor. Politicieni care se cred abili ne ameţesc deja, folosind trucuri ieftine, cu promisiuni de viitor. Cic㠄Americanii vor să facă o fabrică de Biodiesel la Botoşani” S-o facă, dar nu din gură, ci din fapte. Însă ca americanii să poată investi în România trebuie ca noi să avem aprobarea Uniunii Europene. Ceea ce este mai greu de obţinut. U.E. nu este încântată ca americanii să-şi bage nasul în treburile şi interesele ei.
„Manivelu” ne şi explică că înfiinţarea unei astfel de fabrici pe la Botoşani nu-i un lucru simplu: „Un studiu FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations) avertizează că utilizarea necontrolată a culturilor de plante destinate producerii combustibililor bio (biodiesel şi metanol) periclitează siguranţa alimentară a lumii. În ce ne priveşte şi aşa mâncăm numai din import (ne-am ajuns!) şi mii de hectare de pământ stau pârloagă. Ar fi o buna oportunitate pentru zonă. Să vedem şi cât o să plătească pe tona de materie primă.” Tare mă tem că după ce vor trece alegerile locale, nu vom mai auzi de americani şi fabrica lor.
Angajaţilor Eltrans, pentru că se apropie alegerile locale, le-au fost majorate lefurile. Chiar dacă societatea trăieşte pe seama subvenţiilor publice, majorarea salariilor era o necesitate de ordin politic. Peremistul Mihai Ştefan, consilier local şi membru în conducerea Eltrans, crede că prin această majorare şi-a asigurat voturile necesare obţinerii unui nou mandat de consilier. Va trăi o tristă experienţă, pentru că el şi cei ce mai sunt interesaţi au devenit „Generoşi pe banii publici”, lucru ce nu va rămâne nesancţionat de către alegători. ”Ueeu” este total nemulţumit de serviciile Eltrans: „Bine că le-a mărit leafa, aşa poate vor respecta programul, pe linia 1 e dezastru, dacă ai ghinionul să lucrezi în zona ind. sâmbăta şi duminica schimbul II, stai orbeşte în staţie pt că nu ştii dacă mai trece tramvaiul, nu se ştie care e ultima oră la care trece tramvaiul spre oraş şi chiar dacă ai şti, nu eşti sigur că mai vine, iar despre aroganţa vatmanului şi controlorului nu are rost să mai vorbim.”
Cel mai bine a surprins majorarea de salariu „Luk”, care recunoaşte în măsura luată ceva specific nouă: „Specific statului român: lucrăm în pierdere dar vrem bani tot mai mulţi din buzunarul altora. După mine tramvaiele ar trebui înlocuite cu autobuze, iar primăria ar trebui să lase transportul local la privaţii care se pricep. Întrebaţi sucevenii dacă plâng după troleibuze.”
Nu puţine sunt comunicatele de presă pe care le primim zilnic la redacţie. Pe unele le publicăm, pe altele nu. Depinde de interesul care-l pot stârni în rândul cititorilor. Printre cei care ne remit comunicate se află şi societatea Electroalfa. Ultimul comunicat, pentru că reflecta un anumit stadiu economic al societăţii, l-am publicat sub titlul „ Electroalfa – mult mai prosperă în 2007 faţă de 2006”. Un anume „Ghiţişor” a întrebat: „Totuşi o întrebare se impune, dacă treburile au mers atât de bine în 2007 de ce s-a schimbat echipa managerială şi de ce s-a pus director general un contabil? Cunoscătorii ştiu de ce.” Firma este una privată, iar patronul poate decide cine să-i conducă afacerea fără a întreba sau cere aprobarea cuiva. Într-o afacere privată un contabil este mult mai valoros şi util decât un economist cu diplomă şi fără cunoştinţe de practică în domeniu. Un alt comentator a întrebat „Iar materiale publicitare fără a fi marcate ???” Nici o lege nu mă obligă să marchez sau nu un articol de presă cu „P”, adică semn că este publicitar. Este la latitudinea mea şi a clientului să negociem în ce condiţii se publică un material. De vreme ce acel articol cuprinde date şi informaţii corecte, nu văd de ce cititorul şi-ar face probleme. Iar comunicatele de presă nu se consideră texte publicitare, deşi nu puţine sunt cazurile când acestea se publică şi contracost. N-a fost şi cazul de faţă.În fond este o problemă de bucătărie internă şi nu trebuie să dăm socoteală cititorilor ce politică publicitară promovăm, mai ales că pe piaţa publicitară concurenţa este neiertătoare.
Pentru că nu este lăudat, ci criticat şi arătat cu degetul, peremistul Eugen Niţură s-a supărat rău pe comentatorii noştri şi i-a numit „Jigodiile de pe tastatură”, etichetă cu care mi-am intitulat şi editorialul. „Manivelu, jigodie pe tastatur㔠a considerat să-i răspundă cu „O minimă decenţă ar fi trebuit să vă îndemne să vă abţineţi de la a ieşi în evidenţă, mai ales într-un spaţiu atât de vizibil cum este politica. Acuma dacă aţi făcut-o, tot decenţa ar trebui să vă facă să acceptaţi dreptul altora la opinie. Poate că am greşit şi ar fi trebuit să încep cu a vă explica ce este decenţa? A făcut-o Domnul Rotundu.” Iată de ce trebuie curăţată clasa politică de astfel de lichele şi potlogari. Să sperăm că vom reuşi în acest an. La revedere!