Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Anunţuri
In vino veritas
Horoscop
Ofertă de afaceri
Umor
Comentarii
Proverbe şi...
Nu uitaţi
Publicitate
Remember
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.8697 lei
1 USD = 3.9827 lei


Număr accesări
Astăzi:
4612
De la 07 Ianuarie 2003
88818243

Comentariul comentariilor (XVIII)

  • (Ioan Rotundu)
  • 26 December 2007, 23:00
Un eveniment editorial a marcat viaţa culturală a Botoşanilor chiar în Ajunul Crăciunului. Noi l-am consemnat sub titlul „Iarna magică a spaţiului botoşănean în adâncul înţelesurilor sale”, fiind vorba de volumul „Hybernia magia. Simbolistica sărbătorilor de iarnă”, lucrare de natură etnografică semnată de către scriitorul şi omul de cultură Dumitru Lavric. Din păcate, astfel de articole sunt comentate foarte puţin sau deloc. Statistica noastră arată că cititorii încă preferă articolele ce tratează teme despre violenţa socială, în formele de manifestare cunoscute, cu abordări critice sau dezvăluiri despre acte de corupţie şi mai puţin cu aplecare asupra articolelor cu conţinut cultural. Şi acest articol a fost „sărit” de către comentatori.
Doar „editorul” s-a arătat ofuscat că „Lucrarea aceasta a apărut aşa din senin. Cine s-a încumetat s-o tipărească. Vai de voi”. Tot „Editorul”, nemaiavând răbdarea să-i validăm primul comentariu, îl introduce şi pe al doilea, ca răspuns primit din partea unui alt comentator: „De ce te superi editorule. Nu vezi că autorul nu ştie cine i-a scos cartea în lume. Vai de el şi de alţii ca el.” Păcat că tocmai cel care a editat cartea vine acum şi-l blamează pe autor că n-a menţionat la lansare numele editorului.
Scriitorul a făcut-o, dar noi nu facem reclamă editorului, decât în anumite condiţii. Practica a statuat că editorul care voieşte să-şi facă cunoscută activitatea editorială prin mijloacele media trebuie să trimită redacţiei respective un exemplar din volumul editat. N-a trimis, nu i-am menţionat numele. În timp ce în ultimele şedinţe de Guvern s-au aprobat fel de fel de „pomeni sociale”, mai mult sau mai puţin justificate, „Profesorii lăsaţi fără salarii în prag de Crăciun”. Trecând peste aspectul total neplăcut, acela de a nu li se da salariile, comentariile pe seama acestui eveniment au reliefat încă odată că tagma cadrelor didactice este din ce în ce tot mai urâtă de către părinţii care au copii la şcoală. Se resimte o creştere a nemulţumirilor faţă de comportamentul unor cadre didactice.
„Ruşinos” pare a fi un părinte ce are ample nemulţumiri la adresa profesorilor: „După ce toţi primesc plicuri de la clase şi fel de fel de cadouri mai aşteaptă şi premii, prime etc. Asta-i condiţia bugetarului, ce au primit restul bugetarilor? Lichidarea pe decembrie şi atât, dar profesorilor nu le mai ajunge. Le-au făcut salarii cât casa, condiţionează copiii să facă meditaţii particular la ei, au făcut şedinţe cu părinţii să stabilească sume de bani pt. cadourile lor, care nu au fost decât între 500.000 –1 milion de copil. Ruşine să vă fie!”
La acest comentariu, destul de dur, răspunsul vine din partea celui ce semnează „Profesor”, şi care vede altfel aspectul cadourilor: „Doresc atât domnului „Ruşinos”, cât şi altora care gândesc la fel, să încerce măcar o săptămână de navetă în mediul rural şi să primească aceleaşi cadouri ca şi profesorii care activează acolo. Cel mai adesea, domnilor, un profesor care lucrează în mediul rural oferă cadouri din propriul buzunar copiilor şi primeşte, in cel mai „fericit” caz, o floare de plastic şi o ciocolată expirată, cu prilejul zilei de 8 Martie”.
Problema este tranşată, e un fel de-a spune, de către „Criticus”, care ne explică: „În România există două feluri de profesori: profesori care îşi fac datoria cinstit în şcoli şi profesori necinstiţi, care nu-şi fac datoria, ci "pregătesc" terenul pentru meditaţii particulare. Tot respectul pentru primii, multe şuturi pentru ultimii.”
Nu toţi profesorii trebuie băgaţi în aceeaşi oală a imoralităţii profesionale. În special cei de „modă veche”, care îşi fac datoria cu multă dăruire. Însă viaţa se află tot timpul într-o dinamică a evoluţiei, spre bine sau spre mai rău. Etica profesională specifică sistemului social comunist nu are aceleaşi valori şi în guvernarea democrată, de fapt capitalistă. A apărut conflictul între generaţii. Învăţătorii şi profesorii aflaţi în prag de pensie nu pot accepta anumite „libertăţi profesionale” care şi le permit cei din noile generaţii postdecembriste. Nici noi, ca părinţi, nu suntem încă pregătiţi să ne acomodăm cu noul stil de lucru al cadrelor didactice din noile generaţii. Va mai trece o perioadă de timp, de frământări, de oscilări, de sacrificii până ce vom găsi calea cea bună, până ce se va forma un nou set de valori morale, etice, ca etalon de a-i judeca pe cei care lucrează în Învăţământ.
Guvernul a decis „Ajutor anual pentru veteranii, văduvele şi accidentaţii de război” în sume majorate. Nedumerit, un cititor întreabă: „De acest ajutor beneficiază şi văduvele de veterani de război?” Desigur. Acest lucru rezultă şi din conţinutul articolului. La revedere!

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Horoscop
Felicitare Primăria Botoşani
Felicitare PD-L
Program TELE'M Botoşani, joi, 27 decembrie
Politicianul şi fata mare
Bătaie cu dinţi scoşi şi cap spart la Şcoala nr. 8
ca de fiecare dată, conducerea şcolii a încercat muşamalizarea cazului
Garantează căldură în... casă
Un Crăciun suspect de liniştit
Zise la un pahar
Legenda iazului Dracşani
La iepuri - poveste ce poate fi şi adevărată
Cartuşe speciale
Ţiganul şi albina
Culese din popor
Ghicitori din zona Tudora
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă