Cum spuneam, activitatea culturală a comunei Hăneşti din ultimii 40 de ani poartă amprenta profesorului vrâncean, adoptat fiu al comunei începând cu 1976, Georgică Manole, iar mai recent alături de tatăl trudeşte şi fiul Lucian Manole, profesor de geografie.
Comuna Hăneşti a dat ţării numeroase personalităţi care acum sunt înmănuncheate într-o galerie a personalităţilor ce poate fi admirată pe holul şcolii . De departe, personalitatea cea mai puternică rămâne cea a istoricului Leon Şimanschi (foto), fost cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi. Lucrările sale ştiinţifice au scos la lumină multe taine din viaţa domnitorilor Moldovei, mai ales din cea a lui Ştefan cel Mare.
De numele istoricului se leagă şi un scandal izbucnit la începutul anului 2002 când Şimanschi va constata cu stupoare că pagini întregi din studiile sale au fost cuprinse în lucrarea i volumului IV ai tratatului de "Istoria Romanilor" editat de Academia României sub semnătura unui alt profesor. Supărat că a fost plagiat chiar sub coordonarea Academiei Române, istoricul l-a ameninţat pe plagiator cu un proces în instanţă. N-a mai apucat să-şi apere munca pentru că boala i-a măcinat sănătatea, petrecându-şi ultimele zile din viaţă la Mănăstirea Popăuţi din Botoşani sub îngrijirea fostului stareţ Ioan Luca.
Dar să facem un pic de ordine prin galeria personalităţilor hăneştene şi să extrage nume de mare rezonanţă. Elena Zbanţ (foto) este artist plastic, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România iar lucrările sale sunt considerate deosebit de valoroase. Ajunsă la respectabila vârsta de 82 de ani, Lenuţa, cum i era strigată în casa părintească de pe malul Başeului, n-a uitat de satul natal.
Şi, pentru că suntem în galeria artiştilor, musai trebuie să-l punem la loc de frunte pe actorul Teofil Vâlcu, fost director al Teatrului Naţional din Iaşi. A jucat în numeroase filme între care Vlad Ţepeş şi Misterele Bucureştiului. Dispărut dintre noi, locul lui Vâlcu pare a fi luat de un alt hăneştean ajuns actor celebru la Teatrul Odeon din Bucureşti. Constantin Cojocariu este numele lui.
„Cântecul de lebădă”, cum l-a numit profesorul Georgică Manole pe poetul Vasile Iftimie, este un prolific autor de poezie, având editate peste 10 volume. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Un alt profesor de matematică care a cochetat cu literatura, şi a cochetat bine, este prozatorul Traian Calancea, acum trăitor în orăşelul Săveni. Să i-l alăturăm pe poetul Ioan Buliga care a migrat în Canada dar care periodic vine să-şi vadă casa natală situată în apropierea centrului civic al satului Hăneşti.
Pandelica Radeş s-a axat pe literatura pentru copii. Poezii, proză, cu totul peste 11 volume. Din păcate pentru comună, Radeş a fost adoptată adoptată de ieşenii care acum se mândresc cu ea, diriguitorii culturii botoşănene, mult politizaţi, neavând timp să-i promoveze personalitatea.
Paul Păduraru a absolvit doar o şcoală profesională şi a prestat activitatea de frizer până ce s-a pensionat. Pasiunea sa pentru poezie, sensibilitatea sa poetică a rodit până acum peste 20 de volume. Păduraru şi-a vândut bucată cu bucată pământul moştenit de la părinţi pentru a face bani ca să-şi tipărească volumele de poezii tipărite. „N-am să iau cu mine pământul când voi muri. Îl vând ca să poată rodi o altfel de cultură” a explicat poetul celor dispuşi să-l asculte, şi sunt mulţi cei care abia aşteaptă o vorbă de la el. Mai ales că în tinereţile sale n-a scăpat de regimul comunist care, pentru gândirea sa liberă, au decis să-l „disciplineze” cu câţiva ani de puşcărie politică.
Laura Pantea a fost puternic impresionată de dramele umane consumate în timpul marii foamete din anii 1945 - 1947. A scris mult despre acele timpuri iar scrierile sale fac ca noile generaţii, citindu-le, să nu uite acele vremuri trăit de bunicii şi străbunicii lor.
Comuna Hăneşti musteşte în astfel de personalităţi dar închei galeria lor cu personalitatea unui alt istoric, de această dată militar. Petru Otu este istoric militar, director adjunct la Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară Bucureşti. L-am cunoscut la Botoşani, când un alt istoric militar. Sergiu Balanovici, a lansat volumul dedicat botoşăneanului general de armată Gheorghe Avramescu. Atunci Petru Otu a prezentat volumul lui Balanovici într-un discurs de o ţinută academică care a impresionat audienţa.
Aş comite un mare sacrilegiu asupra culturii hăneştene să nu fac remarcată munca familiei de profesori Georgică şi Lucian Manole, tată şi fiu. Georgică Manole, deşi profesor de matematică, a publicat mai multe volume de poezie şi de eseuri. Profesorul este singurul botoşănean care a avut curajul, nu numai să citească opera filozofică a lui Patapievici, dar şi s-o interpreteze ca să fie pătrunsă şi de cei neavizaţi asupra modernismului şi postmodernismului care stă la baza filozofiei patapieviciene.
Fiul său, Lucian, s-a dedicat scrierilor care să pună în valoare tradiţiile istorice ale locului şi mai ales să facă cunoscute vieţile personalităţilor cu care comuna se mândreşte şi defilează în faţa naţiunii române, acum, în pragul Centenarului Unirii.
Toace aceste de faţă scrise sunt zugrăvite în imaginile filmate cu ocazia realizării reportatului tv „Centenarul Unirii – Hăneşti” prima parte fiind deja difuzată, urmând ca partea a II-a să poată fi vizionată sâmbătă 7 iulie, în cadrul emisiunii Lumea lu’ Rotundu, de pe Tele’M Botoşani, începând cu ora 19.00.