Astăzi, într-un penitenciar nu mai pot fi încarcerate decât un anumit număr de persoane, stabilit prin lege, în funcţie de capacitatea sa. Apoi, trebuie luat în consideraţie indicele penal acordat de sistemul judiciar internaţional, respectiv european, care trebuie, la rândul său, respectat şi care, prin raportul dintre populaţie şi persoanele condamnate, creează imaginea unei ţări. Specialiştii care monitorizează sistemul juridic se feresc ca dracul de tămâie ca acest raport să fie prea mare prin comparaţia sa cu cel al altor state. Faptul că, despre ţara noastră, s-ar putea vorbi, în cazul unui raport exagerat, la modul „ţară de puşcăriaşi” este răul cel mai mic.
Mai marii Uniunii Europene, cei care aprobă, în final, acordarea fondurilor pentru diverse planuri şi proiecte româneşti, vor începe să întrebe: pentru ce vă dăm atâtea fonduri, pentru şcoli, învăţământ, ONG-uri, dacă rezultatele nu se văd, dacă infracţiunile sunt tot mai multe, iar puşcăriile tot mai pline?
O altă cauză, deseori invocată în cazurile persoanelor judecate în libertate, vizează nerespectarea penale. Citarea martorilor (deseori plecaţi din ţară), realizarea expertizelor (care uneori durează şi un an) şi a expertizelor medico legale, întârzie, uneori ani de zile, finalizarea proceselor, provocând nemulţumirea cetăţenilor şi acuzarea sistemului. Prea puţină lume ştie că, prin modul lor de concepere, procedurile juridice sunt „mai ale dracului ca legea în sine”, după cum ne explica un jurist.
Deseori sunt extrem de dificile şi de greu de îndeplinit, iar fără stricta lor respectare un judecător nu poate ajunge la soluţii. Sunt tot mai multe expertize, care durează cel puţin şase luni, asta dacă nu se solicită contestaţii sau contraexpertize. De-asta durează şi trei ani soluţionarea unui proces. Nu din cauza justiţiei şi a oamenilor care lucrează în sistem, ci din cauza procedurilor judiciare, se dau soluţiile aşa de greu.
Dar oamenii nu cunosc aceste lucruri, iar din cauza dramelor prin care trec unii din ei, şi aici intră în primul rând cei care doresc pedepsirea imediată a celor care le-au creat mari necazuri sau probleme, aruncă cu noroi în justiţie, iar judecătorii, care pur şi simplu îşi fac datoria, încasează loviturile fără motiv. (B.P.F.)