După ce a terminat de dereticat în Săptămâna Mare, că deh nu trebuie să rămână nici un colţişor necurăţat că e păcat, tanti Saveta Aparaschivei, din Coşula, se urcă în pod după lighenele de sărbătoare.
Mari, adânci, vasele pentru frământat cozonacul sunt de mare trebuinţă în aceste zile, chit că a sărit smalţul de atâţia ani. Făină este de trei nule, că asta-i faină adevărată, nucă, hăt, cât lumea, stafide, lămâi, unt şi restul se găsesc din belşug la „market-ul” din centrul satului. Momentul frământării aluatului de cozonac este special.
„Iaca, pun cam cinci kilograme de făină pentru frământat, că vin copiii la Paşte şi să am ce să le dau. Am reţeta de cozonac de la mama mea, de zeci de ani, după care au crescut de fiecare dată la copt: un kilogram de făină, 3 ouă întregi, 3 gălbenuşe 250 g zahăr, o juma de linguriţă de sare, 150 ml ulei sau 200 g unt topit, o juma' de litru de lapte, 12 ml esenţă de rom coaja de la o lămâie, plicuri zahăr vanilat”, a dezvăluit tanti Saveta reţeta familiei.
Frământatul aluatului de cozonac durează o oră, cu o singură mână, tot rotind ligheanul, ca să iasă „bule”. Cu cealaltă mână îşi şterge broboanele dese care-i străbat fruntea, pe sub baticul legat cu grijă după cap. După dospire, aluatul este gata pentru a fi modelat în arătoşi cozonaci umpluţi cu nucă. Împletiţi în patru sau în doisprezece, cozonacii sunt aşezaţi în tăvi.
„Eu îi coc în cuptorul bine încins, acesta ţărănesc, că încap câte 12 o dată. Nu mă joc cu câte doi cozonaci în aragaz. Înfierbânt bine cu un braţ bun de lemne şi, când îi gata, ieu cociorva şi îi mânuiesc. O dată bag cozonacii, a doua oară mai articulez moşneagu că, bucuros că am treabă în casă, dă fuga la butoiul cu vin şi bea direct de la furtun. Şi numai deodată văd că doarme. Ai bază într-înşii!”, a spus tanti Saveta.
După ce-i scoate din cuptor, vrednica gospodină îi unge iute cu apă şi zahăr, să strălucească şi să fie dulci. Acum da, poate să vină Paştele. (Lavinia Preda)