“Studiul va deveni cu siguranta un fundament pentru viitoarele incercari de a crea un creier”, a explicat Clive Svendsen, neurobiologist la University of California. “Acest lucru este fenomenal[...]Pentru a crea un creier artificial pe deplin format vom mai avea nevoie de ani de cercetare, dar structurile neuronale de dimensiunea unor boabe de mazare s-ar putea dovedi utile in studiul bolilor neurologice”, a adaugat acesta.
Cercetatorii au mai folosit celule stem umane pentru a dezolta structuri asemanatoare ochiului sau tesuturi similare cu cortexul. Dar in ultimul studiu, oamenii de stiinta au dezvoltat structuri neuronale mai complexe, crescand celulele stem pe un gel sintetic, care seamana cu tesuturile conjunctive naturale gasite in creier si in alte parti ale corpului. Apoi, acestia au infuzat tesutul cu substante nutritive si oxigen.
“Marea surpriza a fost ca a functionat”, a spus co-autorul studiului, Juergen Knoblich, cercetator in cadrul Insitutului de Biotehnologie Moleculara din Viena. La analiza microscopica, cercetatorii au observat regiuni mici ale creierului care pareau sa interactioneze intre ele.
“Intreaga structura nu este ca un singur creier[...] Maturizarea normala a creierului intr-un embrion intact este ghidata de semnalele de crestere de la alte parti ale corpului”, a explicat Knoblich. Lipsa vaselor de sange din tesut ar putea fi motivul pentru care dimensiunea structurilor a ramas la 3-4 mm in diametru, chiar si dupa 10 luni.
In ciuda acestor limitari, autorii au folosit sistemul pentru a modela aspecte cheie ale microcefaliei, o afectiune care provoaca micsorarea creierului si tulburari cognitive.
Cercetatorii au descoperit ca bucatile de tesut recoltate de la celulele stem de la un om cu microcefalie nu cresc la fel ca cele provenite de la o persoana sanatoasa.
Constatarile confirma teoriile despre microcefalie, potrivit lui Arnold Kriegstein, cercetator la University of California. Acesta a afirmat ca studiul demonstreaza posibilitatea de a utiliza tesuturi derivate din celule stem umane pentru a modela alte tulburari, in cazul in care cresterea celulara poate fi mai bine controlata. “Toata aceasta abordare este inca in faza incipienta”, a adaugat Kriegstein.
Agenţia de ştiri HotNews
Ioan Rotundu
