Având în vedere faptul că şi pe teritoriul judeţului Botoşani cazurile de rabie au început să îşi facă simţită prezenţa din ce în ce mai mult, reprezentanţii Compartimentului de Epidemiologie din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică ţin să informeze populaţia asupra acestui aspect. Potrivit şefului Compartimentului de epidemiologie, Ecaterina Chihaia, rabia este o boală virală a animalelor, preventibilă prin vaccinare. Infecţia umană este aproape întotdeauna un eveniment final în lanţul epidemiologic, producându-se prin muşcătura unui animal bolnav de rabie.
Rabia poate să apară atât la animalele comunitare, denumită rabia urbană sau de stradă, cât şi la animalele sălbatice, respectiv rabia silvatică. De obicei boala la om se produce prin muşcătura unui animal infectat, transmiterea acesteia producându-se atunci când virusul este prezent în saliva unui animal infectat şi contaminează ţesuturile victimei. Virusul rabic nu poate pătrunde prin tegumentul intact, însă poate traversa mucoasele intacte , cum ar fi conjunctiva şi mucoasele nazale, bucală, anală şi a organelor genitale externe. La om, rata mortalităţii ca urmare a muşcăturilor severe de câine este de aproximativ 45%.
Perioada de incubaţie la om, definită prin intervalul dintre expunere şi apariţia primelor simptome, este mai variabilă decât orice altă infecţie acută, aceasta putând fi în cazuri extreme de la patru zile la zece ani. Factorii care pot influenţa durata perioadei de incubaţie includ locul muşcăturii, a precizat Ecaterina Chihaia, şeful Compartimentului de epidemiologie din cadrul ASP Botoşani.
În general, perioada este cu atât mai scurtă cu cât muşcătura este mai aproape de cap şi mai severă. Muşcăturile la faţă, gât şi mână sunt mai periculoase.
Rabia trebuie suspectată atunci când simptomele neurologice apar consecutive muşcăturii unui animal. În general, după 2-10 zile de la muşcătura animalului bolnav, pot apărea starea de rău general, oboseala, astenia, pierderea apetitului, cefaleea, febra, parestezii sau prurit la sediul muşcăturii, alte acuze dureroase, insomnie, anxietate, confuzie, hiperexcitabilitate, halucinaţii, agitaţie, hipersalivaţie, dificultăţi de înghiţire şi hidrofobie, adică frica de apă. Decesul survine, de obicei, în câteva zile de la debutul simptomatologiei.
După expunerea la muşcătura unui animal suspect de rabie tratamentul trebuie început cât mai curând posibil. Aşteptarea rezultatelor de laborator se poate dovedi fatală, sarcina şi vârsta copilăriei nu reprezintă niciodată contraindicaţii.
Imediat după muşcătură, plaga trebuie spălată minuţios cu apă şi săpun. Trebuie să se aplice alcool sanitar 70% sau soluţie iodată apoasă. Suturarea plăgii trebuie amânată sau evitată, iar medicul trebuie consultat de urgenţă. (Margareta NICHIFOR)