Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Cultură
Economic
Fapt divers
Administraţie
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.7748 lei
1 USD = 4.4026 lei


Număr accesări
Astăzi:
21309
De la 07 Ianuarie 2003
73795102
Culisele Pactului Ribbentrop-Molotov

Răpirea Bucovinei şi negocierile ruso-germane

  • 7 July 2006, 23:00
Cu toate ca Bucovina nu facea parte din partajul oriental al Tratatului "Molotov-Ribbentrop", Stalin o dorea intre granitele URSS. In vara lui 1940, intre Moscova si Berlin s-au purtat negocieri intense cu privire la soarta acestei provincii, pe care - in ciuda insistentelor sovietice - nemtii nu doreau sa o lase in mana rusilor. In Bucovina, candva provincie austriaca, traia o numeroasa comunitate germana, pe care Hitler nu voia sa o abandoneze bolsevicilor. In timpul acestor tratative secrete, un rol important a jucat ambasadorul german in URSS, contele Friedrich-Werner von Schulenburg. Inainte de a fi trimis la post in capitala sovietica, Schulenburg fusese ambasador la Bucuresti. Ulterior, a incercat sa-si convinga superiorii ca atacarea URSS-ului este o greseala. Avertismentele sale nu au fost ascultate. Unul dintre sefii contraspionajului sovietic, Victor Suvorov, a dezvaluit, insa, in 1989, intr-o carte publicata la Paris, ca, in vara lui 1941, si Stalin se pregatea sa-i atace pe germani. Generalul Jukov semnase inca de la 5 mai 1941 directiva prin care Armata Rosie urma sa atace Romania. Data atacului sovietic trebuia sa fie 12 iulie 1941. Hitler a fost, insa, mai iute.
Cum au ocupat sovieticii Bucovina in 1940
In ziua de 19 august 1939, orele 15.00, Molotov intra in biroul lui Stalin, care ii cere sa semneze imediat pactul cu Germania si sa-i abandoneze pe occidentali. Molotov il suna la telefon pe ambasadorul Germaniei, contele von Schulenburg, ii comunica faptul ca Stalin accepta conditiile pactului si il convoaca pe ministrul de Externe german, Joachim von Ribbentrop, la Moscova, pe 23 august, pentru semnarea pactului. La 22 august 1939, tratativele franco-anglo-sovietice esueaza. A doua zi, la 23 august 1939, Stalin il primeste pe Ribbentrop la Kremlin, unde este semnat Pactul de neagresiune dintre Germania si URSS, iscalit de ministrii de Externe ai Germaniei naziste si Uniunii Sovietice, Joachim von Ribbentrop si, respectiv, Veaceslav Molotov. Cu aceasta ocazie se semneaza si "Protocolul Aditional Secret" - a carui existenta nu va fi recunoscuta de Komintern pana la dizolvarea sa in 1943, si nici de URSS pana in 1990. Protocolul precizeaza la punctul 3: "In privinta Europei sud-estice, partea sovietica subliniaza interesul pe care il manifesta pentru Basarabia". Interes pe care, am adauga noi, l-a manifestat permanent incepand inca din 1918. In urma semnarii "Protocolului Aditional Secret", Stalin are "mainile libere" in Finlanda, Estonia, Letonia, Basarabia si Polonia Orientala. Lituania ramane in sfera de influenta germana. La 28 septembrie 1939, dupa incheierea Campaniei germane din Polonia - declansate la 25 august, apoi la 1 septembrie 1939 - si a celei sovietice, declansate la 17 septembrie 1939, cele doua puteri fac schimb de teritorii in Polonia, in baza unui nou protocol secret: URSS abandoneaza Polonia Centrala in mana Germaniei si capata in schimb Lituania. Insa Moscova ravnea si la ocuparea Bucovinei romanesti - care nu fusese mentionata in "Protocolul Aditional Secret" - si cu care Germania nu putea fi de acord, din cauza numarului mare de etnici germani ("Volksdeutsche"), care ar fi trecut astfel sub administratie sovieto-comunista.
Cuvântarea lui Molotov din 29 martie 1940
La 29 martie 1940 - trei luni inaintea ultimatumului din 26 iunie 1940 adresat de URSS guvernului roman - ministrul de Externe sovietic Veaceslav Molotov tine un important discurs in fata Sovietului Suprem, privind pretentiile URSS, acum aliata Germaniei, fata de Romania. Discursul a ramas inedit si vom vedea de ce. Iata pasajul cu privire la Basarabia: "Dintre statele vecine din sud pe care eu le-am mentionat, Romania este cea cu care noi nu avem un pact de neagresiune. Acest fapt se datoreaza existentei unei dispute nerezolvate, si anume problema Basarabiei, a carei ocupare de catre Romania Uniunea Sovietica nu a recunoscut-o niciodata, desi noi nu am ridicat niciodata problema recastigarii Basarabiei prin mijloace militare. De aceea nu exista nici un temei pentru inrautatirea relatiilor sovieto-romane. Este adevarat ca, de mult timp, noi nu avem un ministru plenipotentiar in Romania, iar indatoririle acestuia au fost indeplinite de un insarcinat cu afaceri. Faptul acesta s-a datorat unor imprejurari specifice din trecutul apropiat." Care sunt "imprejurarile specifice"? Molotov se grabeste sa le explice: "Daca este cazul sa ne ocupam de aceasta problema, atunci trebuie sa reamintim rolul dubios pe care l-au jucat autoritatile romane in anul 1938 in legatura cu Butenko, ambasadorul Uniunii Sovietice in Romania. Este binecunoscut faptul ca ulterior el a disparut in imprejurari misterioase nu numai din incinta legatiei, ci si din Romania, si nici pana astazi guvernul sovietic nu a reusit sa obtina vreo informatie autentica cu privire la disparitia lui si, ceea ce este si mai mult, s-a sperat ca noi vom crede ca autoritatile romane nu au nimic de-a face cu aceasta afacere scandaloasa si criminala. Nu mai este nevoie sa spunem ca astfel de lucruri nu se intampla intr-o tara civilizata sau intr-un stat bine organizat in acest scop. In urma acestei afaceri, motivul pentru care am intarziat sa numim un ministru al Uniunii Sovietice in Romania, este cat se poate de clar. Este de presupus insa ca Romania va intelege ca astfel de lucruri nu pot fi tolerate." Dupa cum se observa, Molotov pune cu ipocrizie neincheierea unui tratat de neagresiune cu Romania nu pe seama ambitiilor sovietice si ale Kominternului, manifestate inca de la inceputul anilor '20, de acaparare a Basarabiei - pod strategic al sovieticilor spre Balcani si sudul Europei - ci pe un incident diplomatic nefericit, in care Romania nu a avut, de altfel, nici un rol: disparitia subita a ambasadorului sovietic Butenko la Bucuresti, in urma proceselor politice staliniste instrumentate la Moscova.
Ribbentrop salvează o parte din Bucovina românească
La 23 iunie 1940 - cu trei zile inaintea ultimatumului sovietic dat Romaniei - ambasadorul german la Moscova, Von Schulenburg, avertiza Berlinul: "Molotov mi-a facut astazi urmatoarea declaratie: Rezolvarea problemei basarabene nu mai sufera nici o amanare. Guvernul sovietic se mai straduieste inca sa realizeze o solutionare pasnica a acestei probleme. Insa este hotarat sa foloseasca forta, in caz ca Guvernul roman refuza o intelegere pasnica! Cererea sovietica se extinde, de asemenea, si asupra Bucovinei, care are populatie ucraineana." Deoarece Bucovina romaneasca nu fusese obiectul partajului oriental din "Pactul Aditional Secret" germano-sovietic, von Schulenburg primeste instructiuni pe 25 iunie 1940 - o zi inaintea ultimatumului sovietic adresat Romaniei - sa faca o declaratie Guvernului sovietic, in numele celui german, care la punctul 2 precizeaza: "Revendicarea de catre Uniunea Sovietica a Bucovinei constituie o noutate pentru noi. Dupa cum se stie, Bucovina a fost in trecut o provincie a Coroanei austriece si este dens populata de germani. Germania este interesata, in mod deosebit, de soarta acestor Volksdeutsche." Tot din instructiunile privind declaratia ambasadorului german la Moscova, von Schulenburg, mai citam: "Va rog sa-i expuneti din nou si in mod clar domnului Molotov ca noi avem un interes deosebit ca Romania sa nu devina un teatru de razboi". La 26 iunie 1940, ora 12.59 a.m., von Schulenburg telegrafiaza la Berlin si anunta ca, in seara precedenta, la orele 21.00, ii prezentase lui Molotov declaratia oficiala a Guvernului german. "I-am aratat lui Molotov ca renuntarea de catre Uniunea Sovietica la Bucovina, care nu a apartinut niciodata, nici macar Rusiei tariste, ar putea facilita in mod substantial o solutionare pasnica. Molotov a raspuns ca Bucovina constituie ultima parte care mai lipseste dintr-o Ucraina unificata si tocmai din aceasta cauza guvernul sovietic trebuie sa acorde importanta cuvenita rezolvarii acestei probleme, in mod simultan cu problema Basarabiei. Cu toate acestea, Molotov nu a exclus cu totul posibilitatea renuntarii la Bucovina, in cursul negocierilor cu Romania." Pe de alta parte, in cursul intrevederii cu ambasadorul von Schulenburg, Molotov a incercat un santaj abil: "Molotov a mentionat ca Guvernul sovietic isi urmareste doar propriile interese si nu are intentia de a incuraja celelalte state (Ungaria, Bulgaria) sa ceara anumite parti din Romania". Un santaj abil, pentru ca dezmembrarea Romaniei era inscrisa intre obiectivele Kominternului si ale Partidului Comunist din Romania. Tot pe 26 iunie 1940, von Schulenburg comunica urgent la Berlin: "Molotov m-a convocat astazi dupa-amiaza si mi-a spus ca Guvernul sovietic - pe baza convorbirii avute cu mine aseara - a hotarat sa-si limiteze cererile la partea de nord a Bucovinei, impreuna cu orasul Cernauti". Alt pasaj din telegrama lui von Schulenburg se refera la tezaurul Bancii Nationale a Romaniei, din care citam: "La declaratia mea ca s-ar putea ajunge la o solutionare pasnica mult mai usor, in cazul in care Guvernul sovietic ar inapoia rezerva de aur a Bancii Nationale a Romaniei, rezerva care a fost transferata spre pastrare la Moscova in cursul Primului Razboi Mondial, Molotov a raspuns ca aceasta problema nici nu se mai pune, deoarece Romania a exploatat destul timp Basarabia". Asadar, fara interventia si presiunile ministrului de Externe de la Berlin, Joachim Von Ribbentrop si ale ambasadorului german, von Schulenburg, este foarte probabil ca harta Romaniei ar fi suferit in 1940 noi modificari importante in partea de nord-est si ca sovieticii nu s-ar fi oprit in cel mai fericit caz decat la Iasi. Cedarea fara lupta a Basarabiei si Bucovinei de Nord a provocat o adevarata isterie nationala la Budapesta. Incepute la Turnu-Severin, tratativele romano-ungare au esuat. Deoarece Berlinul se temea ca un conflict militar ar pune in primejdie livrarile de petrol din Romania, pe 30 august 1940, Hitler a convocat la palatul Belvedere din Viena partea ungara si pe cea romana si a impus ceea ce s-a numit "Dictatul de la Viena", document prin care Romania pierdea toata partea de nord-vest a Ardealului. Aceasta nu era insa totul: Bulgaria formula si ea revendicari. Tratativele romano-bulgare incep la 19 august 1940, la Craiova, si se incheie, la 7 septembrie 1940, printr-un tratat prin care Romania ceda jumatate din Cadrilater, mai exact judetele Durostor si Caliacra. In 1940, in mai putin de trei luni, Romania reintregita in 1918 era, in mare masura, dezmembrata. Prinsa intre doua mari puteri - Germania lui Hitler si URSS-ul lui Stalin - Romania incercase sa ramana, cat mai mult, in afara sferelor lor de influenta. O incercare sortita de la bun inceput esecului.
URSS urma sa atace in iulie 1941
Victor Suvorov, unul dintre sefii contraspionajului sovietic - care a "defectat" in Occident - a publicat la Paris, in 1989, o carte intitulata "Le brise-glace" ("Spargatorul de gheata"), care i-a bulversat pe istorici si pe analistii politici. Suvorov sustine, pe baza unei minutioase documentari in arhivele militare sovietice, ca Stalin, in vara lui 1941, daduse ordin ca Armata Rosie sa fie gata de atac. Victor Suvorov ar putea fi suspectat, la urma urmelor, ca a scris o carte de intoxicare, de dezinformare sau, pur si simplu, a cautat sa faca senzatie. Lucrurile nu stau insa asa. El s-a refugiat in Occident avand asupra lui o veritabila arhiva cu documente militare secrete sovietice, pe care le-a copiat, unul cate unul, de-a lungul multor ani. Documentele aduse de Suvorov sunt foarte minutioase si cuprind informatii de mare valoare privind toate armele. Aceste documente primare prezentate in cartea lui Victor Suvorov vin sa demonstreze ca Pactul Ribbentrop-Molotov a fost utilizat si de Hitler, si de Stalin drept o modalitate de a castiga timp. La 24 august 1939, Hitler i-a scris triumfator lui Musollini ca avea, in sfarsit, mainile libere in Est, astfel ca putea dezlantui razboiul in Vest in orice moment. Si, am vazut ca, intr-adevar, potrivit arhivei microfilmate a Abwehrului, Hitler a ordonat atacarea Poloniei prima data la 25 august 1939, orele 4.15 dimineata. Considerente diplomatice l-au facut sa revoce ordinul, intarziind declansarea conflictului o saptamana, si sa atace din nou Polonia la 1 septembrie 1939. Tot pe baza Pactului Ribbentrop-Molotov, Germania nazista - sa nu uitam - si-a facut campania din Vestul Europei, din 1940, cu petrolul oferit de Stalin, care facea, la randul sau, o afacere buna vanzand petrolul pe devize forte. In sfarsit, in decembrie 1940, cand Hitler cucerise si stapanea ferm Europa Occidentala, a pus la punct planul Barbarossa de atacare a URSS. Unele amanunte legate de "Barbarossa" sunt foarte interesante, pentru ca au avut ulterior o influenta cruciala asupra evenimentelor. Aceste informatii, din pacate, sunt evocate rareori. La 25 martie 1941, Iugoslavia semnase la Viena "Pactul Tripartit", in schimbul promisiunii lui Hitler ca va respecta suveranitatea Iugoslaviei si ca fortele Axei nu vor solicita dreptul de a traversa Iugoslavia. Doua zile mai tarziu, la 27 martie 1941, un puci orchestrat de serviciile secrete britanice si americane (exista dovezi ca Bill Donovan, viitorul director al OSS american, fusese in secret la Belgrad pentru organizarea actiunii) rasturna de la putere Consiliul de Regenta si pe Printul Paul. Astfel, Regele Petru era propulsat de agentii anglo-americani pe tronul Iugoslaviei, iar puterea executiva incredintata generalului de aviatie Simovici, instalat in fruntea unui guvern anti-german! Raspunsul lui Hitler la lovitura de stat din Iugoslavia, orchestrata de anglo-americani, a fost "Directiva 25", prin care ordona ocuparea imediata a Iugoslaviei. Aici s-a jucat o mare carte a celui de-al Doilea Razboi Mondial. Potrivit planului Barbarossa, Hitler stabilise atacarea Uniunii Sovietice cel mai tarziu pentru luna mai a anului 1941, dar cea mai elementara regula de prudenta tactica il obliga sa-si asigure mai intai flancul de sud, cel balcanic. Manevra serviciilor anglo-americane de la Belgrad il silea insa sa-si amane atacul asupra URSS, planuit initial pentru 7 mai 1941, si sa rezolve mai intai "problema iugoslava". Abia la 12 aprilie 1941, generalul von Kleist intra in Belgrad, in timp ce Regele Petru parasea la bordul unui avion Iugoslavia la 14 aprilie 1941. La 17 aprilie 1941, Iugoslavia semna armistitiul cu Germania, care pierduse in operatiunea-fulger din regiune doar 200 de soldati. Zece zile mai tarziu, pe 27 aprilie 1941, trupele Wehrmachtului patrundeau in Atena, asigurand latura sudica a uriasului teatru de operatiuni care se pregatea. In ciuda armistitiului, un Guvern iugoslav in exil este constituit imediat la Londra si isi incepe activitatea cerand tuturor iugoslavilor, dupa modelul De Gaulle, sa puna mana pe arme si sa lupte contra ocupatiei germane. Un guvern in exil constituit in asemenea circumstante are, in primul rand, scopul de a impiedica puterile straine sa recunoasca noile autoritati instalate in urma loviturii de stat, ceea ce in cazul Iugoslaviei provoca niste complicatii diplomatice considerabile. Apelul Guvernului iugoslav din exil, lansat la insistentele lui Winston Churchill, a gasit ecou in randul ofiterilor armatei regale iugoslave, care au inceput un indelungat razboi de rezistenta. "Cetnicii", cum erau numiti ofiterii de sub comanda generalului Draga Mihailovici, au fost recunoscuti ca formatiune de rezistenta de catre Londra la 7 ianuarie 1941. Ulterior, Stalin va infiinta si sustine unitatile combatante comuniste de sub conducerea lui Iosif Broz "Tito", agent GRU, cu vechi state de serviciu, avand la activ misiuni dificile si duse la bun sfarsit la Ankara, Teheran si Kabul. Toate aceste evenimente au avut consecinte mari asupra desfasurarii razboiului din Est. Mai intai, Hitler a trebuit sa-si reprogrameze atacul contra URSS pentru iunie 1941, o amanare din cauza careia, cu toata inaintarea rapida a trupelor germane, s-a vazut obligat sa dea batalia pentru Moscova abia in decembrie 1941, la temperaturile siberiene ale "Generalului Iarna", cum a fost poreclita vifornita ruseasca, cu efecte pustiitoare asupra unitatilor germane, in intregime motorizate. Uleiurile de motor, care nu erau capabile sa mai asigure functionarea la temperaturi de minus 22 de grade Celsius, au dus la intepenirea motoarelor tuturor mijloacelor de transport, provocand Germaniei prima infrangere din razboi si facandu-l pe Stalin sa castige astfel timp ca sa transfere, in mare graba, trupe suplimentare din Extremul Orient. Pe langa aceasta "intarziere strategica", serviciile secrete anglo-americane l-au silit pe Hitler sa mentina in Iugoslavia numeroase unitati, care se confruntau cu acerba rezistenta iugoslava. Ceea ce insemna blocarea in sud a unor unitati de elita, care, altfel, ar fi fost indreptate spre frontul sovietic. Potrivit documentatiei expuse de Victor Suvorov, Stalin, ca si Hitler, a vazut in Pactul Ribbentrop-Molotov un mijloc de a castiga timp. In vreme ce Hitler se lupta in Vest, Stalin isi organiza unitatile sovietice pentru a ataca Germania pe la spate. Hitler a fost mai iute. Cu toate straduintele lui Stalin. Victor Suvorov demonstreaza, cu documente militare secrete din arhivele URSS, ca, in iunie 1941, Armata Rosie nu era deloc in deficit de armament si oameni. Lipsa de pregatire militara a Uniunii Sovietice a fost un "mit", lansat si cultivat constant de conducerea de la Kremlin abia dupa moartea lui Stalin. Potrivit lui Suvorov, inaintarea rapida a germanilor in URSS se datora unui detaliu pe care militarii il inteleg mai bine ca civilii: Armata Rosie era plasata, in iunie 1941, in dispozitiv de atac, asa ca a fost surprinsa de Wehrmacht fara baze de retragere in spate, ceea ce a provocat pierderi umane imense si o rapida dezorganizare a frontului.
Jukov a semnat pe 5 mai 1941 directiva de atac contra României
In privinta intentiilor ofensive ale lui Stalin din iunie 1941 pledeaza si alti autori, afara de Victor Suvorov: Jacques de Launay - "Grandes decisions de la II-e guerre mondial I"; Ernst Topitsch - "Stalin's Krieg"; Joachim Weber - "Operation Barbarossa", in "Criticon" din mai 1991 etc. Aceste dezvaluiri contraziceau insa "mitul" fundamental lansat de Hrusciov, care il transformase pe Stalin (dupa moartea acestuia) intr-un incompetent, un betiv si un sangvinar. Victor Suvorov reproduce in carte si directiva secreta din 5 mai 1941, semnata de generalul Jukov, directiva prin care Armata Rosie urma sa atace Romania la 12 iulie 1941. Istoriografia comunista si criptocomunista, ramanand fidela "miturilor" sale esentiale, a ignorat si ignora aceste documente, deoarece ele incurca tabloul general pe care se straduie sa-l planteze in mintile celor creduli. Aceste date noi privesc si Romania, care a fost acuzata de atac prin surprindere, alaturi de Germania, contra URSS. Cartea lui Victor Suvorov - tradusa si in romaneste - nu a atras atentia decat in foarte mica masura istoricilor, desi, cum observam, Victor Suvorov nu este singurul autor care combate "mitul" inceperii celui de-al Doilea Razboi Mondial. Sa ne aducem bine aminte ca asasinatele in masa de la Katyn si Starobielsk au fost considerate, timp de 50 de ani, drept inventii ale amatorilor de "teorii conspirationiste", chiar si in Vest, ca sa nu mai vorbim de Est. Aceasta optica, incredibil de deformata, a dainuit si a fost mentinuta cu seninatate de istorici dintre cei mai avizati pana in 1994, cand Boris Eltan i-a remis lui Lech Walesa ordinul de executie semnat de Politbiroul sovietic. Pe de alta parte, planul Uniunii Sovietice de a ataca Romania in 1941, dejucat de Hitler, este in perfecta concordanta cu strategia de amenintare permanenta a Romaniei intregite. (Agenţia de presă RGN -„Ziua”)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Noaptea neagră din '49
Polițiști comunitari amendați de cetățeni
Comunicat de presă
Reacții din partea Alianței la vizita lui Geoană
Sculptura unui român în fața Guvernului Țării Bascilor
Retrocedare prin forța legii și nu a dovezilor de proprietar
La cimitir cu rabla!
Comentariu la comentarii (CIX)
(Ioan Rotundu)
Zece miliarde pentru finalizarea Sălii Polivalente
Societatea Eltrans pusă la zid de Zarug
Speranțe de revigorare pentru orașul Ștefănești
Declarația de venituri pentru românii din Italia
Lege pentru pensia alimentară
Patriarhii Rusiei şi României au discutat despre Mitropolia Basarabiei
Ghidul concediului la românii care lucrează în Italia
Castellon regiunea cu cea mai mare densitate de români
Tăriceanu și discursul politic “schizoid”
Mona Muscă acuză "prostia" și natura "schizoidă" a conducerii PNL
Tăriceanu își trimite partidul în campanie electorală
Horoscop
Ministrul Sereș a dat o raită prin Botoșani
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă