Am început documentarea cu perioada cât a lucrat ca reporter la ziarul „Clopotul”, organ judeţean al PCR. N-a trebuit să adâncesc prea mult consultarea colecţiei „Clopotul” că în chiar luna mai 1989 am descoperit câteva din producţiile sale ziaristice. În ziarul din 5 mai 1989 am lecturat articolul „Sunt absolventă de liceu, sapa nu-i de mine!”, articol prin care Condrei înfierează cu mânie proletară câteva tinere din Flămânzi, nedispuse să muncească gratuit pe tarlalele CAP-ului. Problema de conştiinţă comunistă a Elenei era că aceste tinere deţineau lot ajutator, ceia cea, ca reporter, a calificat faptul drept o crimă la adresa sistemului.
„Astfel, din localitatea N. Bălcescu, comuna Flămânzi (…) am primit o scrisoare în care ne sunt semnalate câteva persoane care nu lucrează în cooperativa agricolă şi care deţin, împotriva legii, loturi ajutătoare” – este fraza ieşită din condeiul de reporter al Elenei. Apoi, îşi dezlănţuie incriminarea publică a faptelor. „…poposim în ograda numitei Maria Găbinaţ. Femeie tânără, în putere la cei 31 de ani, nu pare deloc surprinsă de întrebare. Fără să roşească, de faţă fiind şi copilul, suficient de mare ca să înţeleagă scopul vizitei noastre (n.r. – Elena nu precizează dacă acest copil era şoim al patriei, pionier sau tânăr utecist), ne spune că a ajuns casnică din vina altora. Iar de lucrat la câmp nici nu poate fi vorba, este absolventă de liceu (?!)” – scrie iar Lenuţa, surprinsă probabil de tupeul Mariei de a refuza să iasă pe ogorul patriei aflat în gestiunea CAP-ului.
Prin ragila Elenei trece şi Aurica Guraliuc. Această tânără chiar n-a avut deloc „bun simţ” de vreme ce-a sărit cu gura la reporter, i-a arătat cărarea de ieşire din curte şi i-a spus tranşant că n-are chef de muncă la CAP. Ieşită din ograda lui Guraliuc, paşii au purtat-o pe reporteră în curtea unei alte Aureli, cea numită Bădăluţă. „Senină, cu zâmbetul pe buze, ca o sfidare la adresa tuturor celor care prin munca lor smulg pământului roade bogate ne declară: - Nu ştiu să lucrez în CAP” – este fraza care o crucifică şi pe Aurelia Bădăluţă. După ce-a mai dat iama prin curtea Agripinei Aonofeesei, Maricica Olăeru, Ruxandra Ungureanu (Ioniţă), cu o pricepere de invidiat, Condrei îndeamnă cititorii să ia atitudine faţă de aceste elemente periculoase pentru regimul comunist, dar şi s-o facă pe delatorii, reclamându-şi vecinii sau consătenii. „Aşteptăm opiniile dumneavoastră, stimaţi cititori, despre cazurile puse în dezbatere cu rugămintea de a ne aduce la cunoştinţă şi alte cazuri de neparticipare la muncă” – este finalul apoteotic al articolului semnat de Elena Condrei.
De la cultura agricolă, Condrei trece la cea zootehnică. „Somnul dulce de dimineaţă şi programul din grajd” este intitulată noua sa creaţie ziaristică. De data aceasta, probabil neavând somn de grija realizării planului de stat la colectarea laptelui, Condrei o ia cu noaptea în cap spre grajdurile A.E.I. Dorohoi. Nici un văcar n-a aşteptat-o cu un buchet de flori proaspăt mirosind a balegă. Grajdurile erau pustii, iar reportera a hălăduit printre vacile piele şi oase, până la grajdul nr. 4, unde a dat peste căruţaşul Ilie Isac.
Din text nu rezultă ce-a făcut cu acesta, dar suntem informaţi că la ferma zootehnică Dumbrăviţa, mulgătoarea Maria Vieru, deşi era ora şapte, n-avea chef de muls. I-o fi venind după dialogul constructiv cu tovarăşa ziaristă. La această fermă se petrece şi o situaţie hazlie. Îngrijitorul Mihai Asăndoaie îi raportează că n-a hrănit animalele pentru că nu are furaje. Reportera l-a înfierat rău pe acest sabotor şi l-a demascat ca duşman al clasei îngrijitoare din zootehnie, citându-l pe şeful acestuia Mihai Dodu, vicepreşedintele CAP-ului Ibăneşti, care i-a demonstrat cu documentele din evidenţa contabilă că are în stoc 220 tone fân, 220 tone paie, 300 tone siloz şi 160 tone sfeclă furajeră. Cred că furajele erau bine pitite, de vreme ce, flămânde de luni de zile, vacile n-au descoperit locul unde erau depozitate aceste bunătăţi furajere.
Familiarizându-se şi cu cultura zootehnică din grajdurile CAP-urilor, activitatea ziaristei a fost atrasă de cultura din curţile oamenilor. Dacă văcarii au scăpat uşor de scărmăneala reporterei, nu tot atât de uşor le-a fost crescătorilor particulari de animale precum porci, oi, vaci, păsări etc. Lor, reportera le dedică materialul numit „Livrări la fondul de stat din gospodăriile populaţiei”.
Rând pe rând, comunele judeţului sunt beştelite după numărul porcilor, viţeilor şi a găinilor sustras de la fondul de stat. Ori, cine-şi mai aminteşte, în acele vremuri nu era de glumit cu fondul de stat. Motiv pentru care mă întreb în câte curţi de oameni necăjiţi a intrat madam Condrei (foto de la conferinţa de presă împreună cu preşedintele PNL, Mihai Ţâbuleac), urmată de miliţianul satului şi, sub ochii nedumeriţi ai copiilor, le-a luat părinţilor porcul din coteţ şi găina de pe ouă, scriind apoi articole senzaţionale.
După ce s-a specializat în munca de reporter, imediat ce s-a păşit în 1990, Condrei s-a despărţit de colegii săi de presă comunistă şi a înfiinţat publicaţia numită „Fotoreporter”. N-a durat mult şi a intrat pe drumul fără de întoarcere al falimentului. A revenit cu privirea la vechea dragoste, „Clopotul”, rebotezat „Gazeta de Botoşani” şi i s-a născut ideea de a înfiinţa un ziar paralel, cu acelaşi nume. Din nou a falimentat, de această dată şi cu cei de la adevărata „Gazetă de Botoşani.
Condrei n-a disperat şi s-a rostuit cu editura „Geea”. A veni rândul guvernării CDR, iar Lenuţa s-a pricopsit de la ministrul Culturii, Ion Caramitru, cu un program cu finanţare fără rambursare. Un control efectuat asupra modului cum s-au cheltuit aceşti bani, vreo 800 milioane de lei, a dat la iveală faptul că în jurul a două sute milioane de lei s-au evaporat fără urmă. Noi am scris despre acest aspect la vremea respectivă. Lenuţa ne-a dat în judecată, dar a pierdut procesul.
Acum, Lenuţa râvneşte la şefia Culturii botoşănene. Cred că citind aceste rânduri, preşedintele PNL, senatorul Mihai Ţâbuleac, are toate motivele s-o promoveze. Este exact ceia ce şi aşteaptă alegătorii care şi-au pus mari speranţe în Alianţa DA. Să-i urăm succes! (Ioan Rotundu)
N.R. - Articolul a apărut în ediţia electronică din 21 februarie 2005 şi face parte din seria de articole care au surprins lupta pentru putere dintre PSD, care a pierdut alegerile, şi Alianţa DA, care le-a câştigat. Condrei a părăsit PNL în favoarea PSD. Acum este consilier judeţean social-democrat şi deţine mai multe imobile în centrul vechi al Botoşanilor. Umblă mândră prin sediul PSD şi aşteaptă să fie pusă şefă la Cultură. Nu credem că va reuşi, doar dacă va trece de la PSD la PDL, cum a trecut acum patru ani de la PNL la PSD.
vrea să deschidă un centru de cercetare
