Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Infracţiuni
Editorial
Administraţie
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Gastronomie
Comentarii
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.7440 lei
1 USD = 4.1547 lei


Număr accesări
Astăzi:
659
De la 07 Ianuarie 2003
69939284

Cum a deschis Radu Stroe drumul poliţiştilor penali la funcţii de conducere

  • 13 March 2013, 23:00
Politistii urmariti penal pot ocupa functii de conducere in ministerul de Interne, dupa ce ministrul Radu Stroe a coborat standardele de integritate. Printr-un ordin dat la inceputul lunii februarie, ministrul Stroe a modificat Ghidul carierei politistului si cadrelor militare, eliminand una din conditiile minime obligatorii pentru ocuparea unor functii de conducere in sistem, si anume ca politistii si cadrele militare "sa nu se afle in curs de urmarire penala".
Stroe a semnat ordinul pe 4 februarie, adica la doar 5 zile dupa Raportul MCV dur al Comisiei Europene, si in pline negocieri pentru intrarea in Schengen. La cateva saptamani dupa ordinul lui Stroe, a fost numit sef al corpului de control din ministerul de interne chestorul Constantin Manoloiu, urmarit penal in dosarul referendumului. Ministrul Stroe nu a raspuns solicitarii HotNews de a explica motivele care au stat la baza modificarii Ghidului carierei politistului.
Context: Reamintim ca Romania a renuntat sa mai ceara in Consiliul JAI de saptamana trecuta stabilirea unei date certe pentru aderarea la Schengen dupa ce ministrul german de Interne a declarat ca tara sa se opune din cauza problemelor in justitie si legate de respcetarea statului de drept. Pozitia Germaniei a fost sustinuta de Finlanda.
Ministrul de interne Radu Stroe a comentat ironic decizia Germaniei privind aderarea Romaniei la Schengen: "Germania a pierdut ocazia sa taca"
Intrebarile adresate ministrului Radu Stroe vineri, 8 martie 2012:
In baza legii 544 privind liberul acces la informatii publice, va rugam sa ne comunicati motivele care au stat la baza emiterii ordinului 13 din data de 4 februarie 2013, publicat in MOF nr 74 din 5 februarie, prin care au fost aborgate o serie de prevederi din Ghidului carierei politistilor si cadrelor militare din Ministerul Afacerilor Interne.
Astfel, a fost abrogata una din conditiile minime obligatorii pentru ocuparea unor functii de conducere in sistem si anume ca politistii si cadrele militare "sa nu se afle in curs de urmarire penala". (aceasta conditie a fost abrogata din articolele 20, 21, 22, 23). Va rugam, domnule ministru, sa ne comunicati care sunt ratiuniunile eliminarii acestei conditionalitati?
Va rugam, de asemenea, sa ne comunicati daca masura dispusa de dvs prin ordinul de mai sus este in acord cu recomandarile ultimului raport MCV, in care se arata ca "aflate in functii de conducere trebuie sa demonstreze ca indeplinesc standarde ridicate in materie de integritate."
Va rugam, domnule ministru, sa ne comunicati daca ordinul dat, intre altele, si pentru a face posibila numirea chestorului de politie Constantin Manoloiu in functia de sef al corpului de control, avand in vedere ca numirea sa a survenit in luna emiterii ordinului, mai precis la 26 februarie. Chestorul Manoloiu este urmarit penal de procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, fiind acuzat de abuz in serviciu in dosarul "Referendumul".
Presedinte al Sindicatului Politistilor din Romania "Diamantul", Emil Pascut, a declarat pentru HotNews.ro ca modificarea era "legala si necesara" pentru a pune legea in acord cu "principiul prezumtiei de nevinovatie".
"Pe de alta parte, aceasta modificare era imperios necesara pentru a pune Ordinul Ministrului (OMAI nr. 69/2009) in acord cu Legea 360/2002 privind statutul politistului. Aceasta lege, in forma in vigoare, nu prevede ca evenimentul inceperii urmaririi penale impotriva politistului, ar afecta in vreun fel, cariera acestuia.
Pe cale de consecinta, OMAI 69/2009 ca act de organizare a executarii legii, nu putea sa contina ingradiri ale dreptului politistului de a avansa in cariera, care nu erau prevazute de legea superioara", a mai declarat Pascut.
Liderul sindicatului politistilor spune totusi ca "este foarte posibil" ca modificarea legii sa se fi facut pentru a face posibila numirea chestorului Manoloi la sefia Corpului de Control din MI. "Nevoia de a numi intr-o functie importanta, o anume persoana, prezentand interes pentru factori politici putea fi factorul declansator al brustei "iluminari" a reprezentantilor MAI, in ceea ce priveste lipsa de relevanta a inceperii urmaririi penale cu privire la accesul politistului in functii superioare celei detinute. (...) Juridic, am apreciat ca modificarea era legala si necesara. In subsidiar, am intuit ca a aparut cel putin o persoana, aflata sub urmarire penala, cu privire la care exista interes urgent de a fi numita intr-o functie importanta, in MAI".
Pozitia sa este insa contrazisa de specialisti in drept. Judecatorul Cristi Danilet, fost membru CSM, a explicat pentru HotNews.ro ca legea statutului politistului arata ca prin ordin al ministrului se vor stabili conditiile de inscriere la concurs. "Nu vad nicio problema ca initial era stabilit un standard inalt: nu puteau inscrie la concurs cei urmariti penal. Oricum insa, e importat de subliniat ca e la latitudinea ministrului gradul nivelului de integritate pe care il solicita angajatilor din politie", explica Danilet. Judecatorul spune insa ca nu este de acord ca mentinerea conditiei ca un politist urmarit penal sa nu poate accede in functii ar afectata prezumtia de nevinovatie.
Judecatorul Cristi Danilet indica trei motive pentru care o astfel de conditie este constitutionala:
1. Prezumtia exista pana la ramanerea definitiva a unei hotarari judecatoresti de condamnare. Daca acesta ar fi fost motivul eliminarii din ordin al interdictiei de a participa la concurs de ocupare a unei functii de conducere a celor fata de care procurorul a inceput urmarirea penala, nu vad de ce nu ar fi valabil acest argument si pentru politistii fata de care s-a pus in miscare actiunea penala sau au fost trimisi in judecata - pentru aceste situatii legea chiar prevede in mod expres ca politistul este pus la dispozitie si ordinul ministrului prevede expres ca respectivul politist nu se poate prezenta la concurs, desi prezumtia de nevinovatie este pe deplin operabila
2. Legea interzice celor fata de care a inceput urmarirea penala sa intre in fortele de politie ¬ oare pentru acestia nu ar trebui sa functioneze prezumtia de nevinovatie? Eu cred ca este evident ca functioneaza prezumtia prevazuta in Constitutie, insa legea stabileste conditii care nu o contrazic cu nimic.
3. Oricum, daca pentru a accede in profesia de politist fata de candidati nu trebuie sa fi inceput urmarirea penala, mi se pare ca nu este de neglijat argumentul ca cu atat mai mult pentru ca un politist sa acceada la o functie de conducere ar trebui sa se aplice aceeasi regula.
Si fostul ministru de interne, Gabriel Berca (PDL) sustine ca modificarile nu trebuiau operate. "Daca tot vrem sa avem integritate, atunci aceste conditii minime obligatorii trebuie respectate. Probabil s-a considerat ca inceperea urmaririi penale nu anuleaza prezumtia de nevinovatie. Dar sa nu uitam ca politistii au totusi un statut special, adica iti asumi niste responsabilitati de statut special", fost ministerul de interne, vicepresedinte PDL, Gabriel Berca.
Politistii n-au reprezentat singura cateorie profesionala unde inceperea urmaririi penale atragea diferite sanctiuni sau interdictii. De pilda, in cazul functionarilor publici, la inceperea urmaririi penale sunt automat suspendati din functie, nu doar ca nu mai pot candida la o functie de conducere.
Si in alte situatii inceperea urmarii penale are consecinte asupra carierei. In cazul membrilor CSM, de pilda, am avut recent cazul judecatorului CSM, Adrian Neacsu, impotriva caruia procurorii au inceput urmarirea penala, ceea ce a atras automat suspendarea din functie.
Mai mult, intr-o decizie CEDO pronuntata in noiembrie 2011 in cauza Marcel Tehnaciuc impotriva Romaniei, in care un fost politist suspendat dupa trimiterea in judecata care a reclamat la CEDO ca i-a fost incalcata prezumtia de nevinovatie, se arata ca suspendarea din functie nu incalca nici Constitutia Romaniei, nici alt drept fundamental. In acest sens, in decizia CEDO este amintita "decizia din 27 mai 2004, Curtea Constitutionala a Romaniei a sustinut ca suspendarea din functie a unui politist, astfel cum s-a prevazut la acea vreme, nu incalca prezumtia de nevinovatiei".
Asadar, in cazul unor sanctiuni mult mai dure, cum e suspendarea din functie la inceperea urmaririi penale, se considera ca nu se incalca principiul prezumtiei de nevinovatie. In aceste conditii, este evident ca o masura de precautie cum este interdictia candidaturii la functii de conducere nu incalca prezumtia de nevinovatie. Astfel, gestul ministrului de interne de a elimina aceasta conditie minima obligatorie este de neinteles in lipsa oricaror explicatii.
Agenţia de ştiri HotNews

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (0)]


Horoscop
Gastronomie: Ciorbă de văcuţă
Bancul zilei: Preţul recepţionerei
Guvernul ungar ameninţă cu preluarea băncilor străine
Românii au încredere în Mugur Isărescu şi Victor Ponta
Liderul deputaţilor UDMR, Mate Andras, urmărit penal pentru conflict de interese
De la scandalul cu aflatoxină la scandalul cărnii de curcan
Apocalipsa moralei
Ioan Rotundu
Republica secerii şi a ciocanului
O nouă minciună a lui Ponta a avut picioare scurte
Credulitatea de care au dat dovadă o plătesc acum cu slujbele
DJDP Botoşani: Geanina a adunat suficientă zestre să se mărite
Cei de la Nova Apaserv îl spală pe Ghiorghiţă de păcatul apei
Treabă ţigănească a celor de la Nova Apaserv
Ce suprafaţă de cârpeli a inventariat DJDP la DJ
care este realitatea din judeţ
Botoşani: Patronul de fapt al Maternităţii
Ioan Rotundu
Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi

Blogul lui Rotundu
Arhivă