Au urmat aproape trei ani de procese, peste 20 de termine, timp în care Neculai Bejuşcă, conştient de aportul său financiar şi material în căsătorie, a trebuit să demonstreze acest lucru cu expertize de specialitate.
În final, la data de 20 martie 2017, judecătorul Elena – Nicoleta Buha, după administrarea tuturor probelor aduse de părţi în a-şi susţine dreptatea, a stabilit că „Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul BEJU?CĂ NECULAI în contradictoriu cu pârâta VIERIU LĂCRĂMIOARA, având ca obiect partaj bunuri comune. Constata ca regimul matrimonial a încetat intre părţi la data de 01.09.2014. Constată că masa bunurilor comune dobândite de părţi în timpul căsătoriei, cu contribuţie de 90 % pentru reclamant şi 10 % pentru pârâtă se compune din următoarele: un apartament compus din două camere şi dependinţe, în suprafaţă utilă de 47,83 m.p., situat în municipiul Botoşani, str. N. Iorga nr. 47, bl. Kl, sc. B, et. 2, ap. 7, judeţul Botoşani, în valoare de 111.604,78 lei; un autoturism marca Renault Clio Symbol, cu numărul de înmatriculare BT 95 TON, în valoare de 7.914 lei;…” Se enumeră în continuare toate bunurile inventariate şi aduse la masa partajului.
Dispozitivul sentinţei se încheie cu „Obligă reclamantul să plătească pârâtei suma de 1.806,278 lei cu titlu de sultă, în termen de şase luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. Obligă reclamantul să plătească pârâtei suma de 2.934,2 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, Cererea va fi depusă la Judecătoria Botoşani. Pronunţată în şedinţa publică din 20.03.2017.”
Ambele părţi implicate au declarat apel. Apelul s-a judecat la Tribunalul Botoşani de către judecătorul Maria Aroşculesei.
Deşi Neculai Bejuşcă avea garanţia avocatului său Maria Gâtlan şi apoi a lui Dan Zaharia Gagos că apelul nu poate schimba sentinţa de fond pentru că ea a avut la bază expertizele de specialitate care au demonstrat că el a adus venituri în familie în proporţie de 90%, soluţia judecătorului de apel a fost una care l-a blocat pe Bejuşcă. Nu i-a venit a crede când a citit hotărârea formulată astfel:
„Admite apelul declarat de pârâta Vier Lăcrămioara împotriva sentinţei civile nr. 1454/20.03.2017 a Judecătoriei Botoşani. Schimbă în parte sentinţa apelată astfel: „Constată că părţile au o contribuţie egală de 50% fiecare la dobândirea bunurilor comune, valoarea cotelor fiind de 65396,39 lei. Atribuie reclamantului în deplină proprietate autoturismul marca Renault Clio Symbol cu nr. de înmatriculare BT-95-TON în valoare de 7914 lei.
Atribuie pârâtei apelante pe lângă bunurile mobile atribuite de prima instanţă şi apartamentul compus din două camere şi dependenţe, în suprafaţă de 47,83 mp, situat în mun. Botoşani, str. Nicolae Iorga, nr.47, bl.K1, sc.B, et.2, ap.7, jud. Botoşani, în valoare de 111.604,78 lei. Obligă pârâta apelantă să plătească reclamantului cu titlu de sultă suma de 57.481,39 lei în termen de 6 luni de la data pronunţării prezentei decizii.
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul Bejuşcă Neculai împotriva aceleiaşi sentinţe. Obligă apelantul-intimat Bejuşcă Neculai la plata către apelanta pârâtă Vieriu Lăcrămioara a sumei de 2541,5 lei din apel. Menţine celelalte dispoziţii din sentinţă care nu contravin prezentei decizii. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 decembrie 2017. citit Hotprârea 835/2017 07.12.2017”
Aşadar, câştigul său de marinar din perioada mariajului a fost făcut de judecător jumi-juma cu fosta nevastă. Practic, Bejuşcă s-a ales cu hârbul de maşină şi promisiunea că va primi, nu se ştie când, de la Lăcrămioara Vieru suma de 57.481,39 lei cu titlu de sultă.
Ce elemente noi şi de o aşa mare probaţiune au intervenit în apel de judecătorul a ignorat toate expertizele de specialitate şi a decis să împartă averea celor doi juma-juma? Sunt multe elemente dar nu de forţa probaţiunii ci mai degrabă de natură subiectivă.
În primul rând rezonanţa numelor avocaţilor sugerează o diferenţă de impact. Neculai Bejuşcă a avut avocat la fond pe Maria Gâtlan, cunoscută ca specializată pe divorţuri şi trece drept un avocat renumit. Nu am reuşit să descifrez de ce Bejuşcă l-a luat în apel ca avocat pe Dan Zaharia Gagoş, fiul consilierului juridic Mureş Gagoş. Tatăl Gagoş a fost înainte de 1989 notar şi jurist iar, apoi avocat, fiul Dan îl urmează în profesie.
Lăcrămioara Vieru l-a avut avocat la fond şi în apel pe Daniel Ghercă, fiul judecătorului Ghercă care urmează profesia tatălui. Ca o paranteză, în justiţia botoşăneană majoritatea avocaţilor şi judecătorilor sunt tată-fiu, mamă – fiică.
Dacă la fond, avocatul Maria Gâtlan l-a învins la bară pe Daniel Ghercă prin competenţă şi experienţă profesionale, în apel, probabil, beneficiind de imaginea tatălui său, Ghercă l-a învins fără drept de apel pe Dan Gagoş. Mai apare un element interesant. Lăcrămioara Vieru este colegă de muncă cu mama judecătorului Maria Aroşculesei, ambele fiind asistente medicale în cadrul Secţiei de chirurgie a Spitalului judeţean Botoşani.
Neculai Bejuşcă ar vrea, ca având în vedere aceste aspecte, să continue judecata. Numai că s-a lovit de o altă piedică. Deşi au trecut şase luni de zile de la pronunţarea soluţiei în apel, nici acum decizia nu este redactată pentru a cunoaşte ce a avut în vedere judecătorul când a schimbat sentinţa de la fond, stabilind ca avea să se împartă juma-juma, în ciuda expertizelor de specialitate care au demonstrat cu cifre proporţia de 90% la 10%.
Bejuşcă să crede că relaţiile fostei sale soţii sunt mai puternice pe la Tribunalul Botoşani decât spiritul unei drepte judecăţi.
Ioan Rotundu
Nu reprezintă în niciun fel sentimentul opiniei publice franceze / Orice s-ar putea gândi despre acest desen, libertatea de exprimare şi libertatea presei sunt principii fundamentale 
