Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Politică
Infracţiuni
Economic
Administraţie
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.8697 lei
1 USD = 3.9827 lei


Număr accesări
Astăzi:
1828
De la 07 Ianuarie 2003
93495878

Cum ni se schimba economia pe tăcute,

  • iar noi suntem ocupați cu false probleme
  • 27 March 2018, 23:00
În 2010, când criza se așezase confortabil în România, ceea ce ne-a ținut pe linia de plutire a fost industria auto. Devenisem dependenți de ea, spus mai pe șleau, cel puțin câtă vreme 20% din total industria românească provenea din zona construcțiilor de mașini. Între timp, criza s-a mai disipat, iar astazi locul ei a fost luat de industria energetică (chiar daca importanța ei e mai mica azi decat cea auto din 2010). Datele au ca origine Institutul Național de Statistică, fiind prezentate de Nina Alexevici, director al Direcției de statistică a indicatorilor economici pe termen scurt.
”După cum vedeți au apărut câteva modificări oarecum atipice: anul 2010 era anul în care eram în plină criză economică, iar ramurile economice care funcționau în criză au căpătat dintr-o dată o importanță mai accentuată. Construcția de mașini- ramură care ținea industria românească- a avut cea mai mare pondere din toată industrie- era undeva la 18%. În prezent, pentru că economia merge mult mai bine, aceste ponderi s-au reașezat. Iar ramura cu cea mai mare pondere în acest moment a devenit producție de energieȚ, explică Nina Alexevici.
Pe locul al doilea vine industria auto iar pe locul al treilea e industria alimentară, cu o pondere în scădere de-a lungul ultimilor 3 ani. A patra că importanță este industria construcțiilor metalice, iar a cincea în top este producția de cauciuc și mase plastice, mai spune directorul din INS.
O fotografie a acestor schimbări a importanței diferitelor sectoare din industrie le puteți vedea mai jos:
Dacă ne uităm unde suntem în Europa, datele arată următoarele: România are 0.9% din producția industrială europeană, fiind pe locul al 17-lea. Mai bine stăm la comerțul cu amănuntul, unde suntem pe locul al 14-lea (1.3% din comerțul european cu amănuntul), iar la construcții suntem pe locul al 16-lea (0.7% din construcțiile din Europa).
Într-o țară așezată economic, politicile publice- și aici aș menționa în primul rând sistemul de învățământ- ar trebui orientate către calificări care să ne scoată din rândul țărilor care utilizează intensiv forța de muncă. E drept că nu ai cum planifica necesarul de forță de muncă pe diferite sectoare economice, dar o prognoză nu strică. Și iată ce arată o asemenea privire în viitor:
“ Suntem totuși într-o economie capitalistă în care nu poți planifica totul. Poți face niște tendințe, dar și acestea pot fi afectate de șocuri exogene aleatoare, cum a fost depresiunea din 2007-2010. Irlanda a fost printre cei care a investit inclusiv bani europeni în calificarea muncitorilor în construcții. Au investit enorm de mulți bani! Și, ce s-a întâmplat? A venit criză sit imp de câțiva ani întregul sector a fost în depresiune!” , explică profesorul Cătălin Ghinăraru, unul dintre puținii specialiști independenți pe piața muncii din România.
“In proiecțiile de la CEDEFOP apare o chestie interesantă, specifică și Ungariei și Poloniei, nu doar României. Anume că numărul absolvenților cu studii superioare crește foarte mult, în timp ce numărul de locuri de muncă care solicita studii superioare nu crește atât de mult. Cu alte cuvinte apare un decalaj foarte puternic între ceea ce oferă economia reală și ceea ce vin să ofere generațiile care intră pe piață muncii și care au calificări tot mai inalte”, explică cercetătorul român.
E o problemă și a structurii economiei românești, care nu e de natură să absoarbă un număr foarte mare de absolvenți de studii superioare. “Noi am dezvoltat foarte mult învățământul terțiar academic, nu cel terțiar vocațional. Va apărea o presiune asupra celor cu studii medii care vor presă la rândul lor către cei cu calificări scăzute. E o problemă de structură a economiei”, arată Ghinararu. Sau, altfel spus, dacă noi nu cerem decât cameriste și muncitori la mistrie, cu asta va trebui să ne descurcăm.
Atenție la automatizare! Procesul a început și nu e reversibil…
Un alt exemplu cât se poate de clar îl reprezintă felul în care tehnologia și automatizarea a revoluționat agricultura la americani. În doar 70 de ani procentul din forță de muncă activă a populației ocupate în agricultura practicată în Statele Unite a scăzut de la 16% la 0.7%, în condițiile în care SUA a devenit grânarul planetei reușind să hrănească un sfert de miliard de locuitori aflată în vârful piramidei consumului și să fie în același timp cel mai mare exportator de produse agricole din lume.
Când asemenea procese au loc într-o singură verticală economică, apare un fenomen spontan de recalificare și migrație spre verticalele care angajează masiv. În ultimii 10 ani însă, se constată o scădere a nevoii de personal în majoritatea verticalelor ecomice. Industria tehnologiei informației reprezintă pentru moment o excepție, însă doar pentru moment, spunea într-un interviu acordat HotNews, Varujan Pambuccian.
Avem un sistem educațional proiectat în secolul al XIX-lea și îndrăznesc să spun că cea mai mare criză a secolului XXI este acesta triplă criză: a anacronismului sistemului educațional, a democratizării bunurilor produse cu tehnologii care le fac foarte accesibile și a creșterii accelerate a populației planetei, mai spunea Pambuccian.
Fiecare sistem economic vine cu clasele sale sociale și le distruge pe cele vechi. Înclin să-i dau dreptate profesorului Yuval Noah Harari care spune că dacă prima revoluție industrială a produs clasă muncitoare, a treia revoluție industrială pare să vină cu o clasă socială ciudată și care riscă să devină majoritară: cea a oamenilor inutili. Peste această criză se suprapune cea a sistemului monetar, aflat de 50 de ani încoace într-o derivă accentuată și care produce periodic crize globale din ce în ce mai severe. Aceasta este ”the big picture”, fotografia de ansamblu.
Cum putem să ne dezvoltăm într-o lume care arată din ce în ce mai mult ca cea mai sus descrisă?
Privind către elementele în jurul cărora se structurează a treia revoluție industrială: tehnologia și creativitatea. Iar pentru asta trebuie schimbată de pe acum paradigma în educație, pentru că în 10-15 ani va fi prea târziu. Știu că lucrurile pe care le spun și pe care le voi spune în continuare nu îmi vor oferi un premiu de popularitate.
Dar este foarte important să fim acum lucizi pentru a nu regretă mâine sau a face, așa cum am mai făcut în trecut, dând vina pe tot felul de conspirații universale care se abat nemilos asupra noastră pentru că de fapt suntem grozavi și toți au ceva cu noi pentru asta. În treacăt fie spus foarte puțină lume de pe planetă bănuiește că existăm noi undeva pe , aproape toate descoperirile majore din ultimii 150 de ani au fost făcute Statele Unite, Britanie, Germania Rusia, iar decalajul tehnologic Statele Unite Britanie (a doua clasată) este creștere, mai spune Pambuccian.
Probabil ar trebui să fim preocupați la nivelul politicilor publice în educarea inovației tehnologice. A bio-informaticii de pildă. Sau a producției de blueprint-uri pentru fabricație aditiva. Sau este cea de copywriter pentru agricultura. Până acum, agricultura românească a fost una de producție de masă sau de producție de subzistență. În zonă producției de masă nu putem concura mării producători pentru că ei dețin piețele importante și au știința vânzării în acele piețe. Dar putem intră cu succes în piața de produse agricole de proprietate intelectuală.Așa cum fac cu succes Italia, Germania sau Austria.
Mai jos, harta meseriilor viitoare, de care noi suntem în acest moment total desprinși. Sursa hărții.
Agentia de stiri HotNews

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Bancul zilei: Zgârcenie gastronomică
Horoscopul zilei de 28.03.2018
Dragnea: "Vreau să ne unim cu Moldova.
Vreau să fim împreună în Europa, dar ca o singură națiune"
Mesajul lui Klaus Iohannis la aniversarea unui secol de la unirea Basarabiei cu România:
Unul dintre momentele care definesc pentru totdeauna istoria și țin treze conștiințele
Presa sârbă: Documentele privind extrădarea lui Sebastian Ghiţă nu au ajuns încă la Înalta Curte din Belgrad
Deficitul crește puternic, la 0,59% din PIB, în primele două luni ale anului
Candidații la CNSAS, validați fără audieri.
PSD a făcut scut în jurul lui Cazimir Ionescu, atunci când un deputat USR l-a întrebat despre dosarul Mineriadei
CSM va cere Comisiei Europene lămuriri despre documentul din 2012
prin care erau solicitate date cu privire la cauze penale
Ionuţ Dumitru: Avem un deficit neobişnuit pentru primele luni ale anului.
Îngrijorătoare sunt cheltuielile recurente
Fost director de cercetare Cambridge Analytica: Dan Mureșan a fost otrăvit în camera de hotel
Primarul Nechita, un mafiot PSD aflat la mare ananghie
Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi

Blogul lui Rotundu
Arhivă