In plus, Florin Iordache (ministru la acel moment), viza si
- Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de conflict de interese;
- Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de corupție: darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență;
- Modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau și modificări ale modului de sesizare denunțul și plângerea.
DNA a facut publice aceste informatii in comunicatul de presa prin care anunta clasarea dosarului privind emiterea OUG 13 si declinarea catre Parchetul General a unui dosar disjuns.
DNA arata ca, atunci cand le-a prezentat colegilor din Ministerul Justitiei modificarile pe care le viza, Iordache a invocat necesitatea punerii în acord a deciziilor Curții Constituționale cu legislația internă. "Cu această ocazie, ministrul și-a exprimat intenția ca respectivele modificări să fie transpuse într-un proiect cât mai repede pentru a fi promovate în ședința de Guvern din 18.01.2017", arata DNA. E vorba despre faimoasa sedinta de guvern din 18 ianuarie, la care presedintele Klaus Iohannis a venit pe neasteptate si a determinat guvernul sa nu puna pe ordinea de zi ordonanta de urgenta. In cele din urma, OUG 13 a fost adoptata pe 31 ianuarie.
"Urmare a solicitării ministrului, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit o notă prin care indica explicit ce decizii ale Curții Constituționale ar fi trebuit transpuse în legislație, indicând în concret o soluție pentru fiecare modificare. Totodată, personalul de specialitatea a opinat că este imposibil a justifica urgența pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG", mai arata comunicatul DNA.
Rezultatul cererii lui Iordache? "În cursul zilei de 17.01.2017, s-au întocmit proiectele de OUG privind modificarea CP și CPP, precum și cu privire la grațiere, renunțându-se la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu. În schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, condiția existenței unei plângeri penale prealabile precum și diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renunțat la modificarea infracțiunilor de corupție clasice, deoarece s-a atras atenția asupra posibilității sancționării României care este parte a Convenției de la Merida", arata DNA.
Agentia de stiri HotNews