Intitulat „Biserica monument istoric de la Ştefăneşti - Dacă dărâmi un monument istoric, nu păţeşti nimic, Ca să-l repari, te blochezi în birocraţie” reportajul punea în evidenţă faptul că reparaţiile sunt întârziate din cauza birocraţiei accentuate prezentă în instituţiile statului, inclusiv la Direcţia Judeţeană de Cultură Botoşani.
Scriam atunci că „Tabla de pe acoperit a fost umflată de vânt, desprinsă iar apa de ploaie pătrunde in interior degradând zidurile. Practic, biserica trebuie refăcută de la acoperiş la temelie prin interior şi exterior. Trebuie bani mulţi! Primăria Oraş Ştefăneşti ar dori să vină cu un proiect care să beneficieze de finanţare europeană. Dar totul stă acum la mâna lui Dan Huţu, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Botoşani. El trebuie să elibereze o autorizaţie cum că se poate interveni asupra monumentului istoric. Timpul trece, biserica continuă să se degradeze, iar avizul de la Huţu întârzie.”
Miercuri, 18 septembrie, am trecut din nou pe la biserică, convins fiind că acoperişul a fost reparat. Nu mică mi-a fost uimirea să constat că nu s-a intervenit cu nimic şi că, dimpotrivă, degradarea acoperişului s-a accentuat, vântul spulberând mai multe coli de tablă. Chiar în prezenţa mea, cum se poate vedea din filmuleţul anexat, vântul flutura colile de tablă desprinse parţial.
L-am contactat telefonic pe viceprimarul Toader Rotari şi l-am întrebat dacă s-a primit autorizaţia de la Cultură pentru a se interveni asupra bisericii monument istoric. „Da, s-a primit autorizaţia şu urmează ca părintele Firicel să înceapă reparaţiile” mi-a explicat viceprimarul, fără a putea preciza când vor începe aceste reparaţii. Nu m-am mulţumit cu acest răspuns şi l-am contactat pe primarul Florin Buţura. „Nu sunt bani, domnule Rotundu!. Guvernul PSD nu ne dă bani pentru că suntem consideraţi oraş liberal. Primăria nu are bani, Mitropolia Iaşi nu are” – mi-a declarat supărat primarul Buţura.
Pe părintele Firicel Haraga n-am reuşi să-l contactez pentru a-şi exprima punctul de vedere. Fiind vorba de o biserică monument istoric, firesc ar fi fost ca Ministerul Culturii, prin Departamentul Cutelor, să fi asigurat banii necesari reparaţiilor, aşa cum s-a procedat şi în alte cazuri. Un rol important îl are şi Dan Huţu, directorul Direcţiei de Cultură Botoşani care ar fi trebuit să fi fost primul care să preseze asupra ministrului Culturii ca să asigure finanţarea. Cum, cu toţii, sunt puşi în funcţie de PSD sau supus ordinelor date de partid.
Aşa cum arată î n momentul de faţă, de va intra în iarnă fără niciun fel de reparaţii, în primăvară biserica va fi o ruină istorică. Este ştiut că socialiştii, ori de câte ori s-au aflat la guvernare, n-au susţinut cultura românească. Ei urăsc cultura, educaţia, valorile materiale ale poporului dacă acestea nu sunt aservite intereselor lor.
Reiau scurtul istoric al biserici pentru a se şti în ce constă valoarea acestui locaş de credinţă şi de ce trebuie salvat cu orice preţ.
Biserica în cauză are ca an de naştere 1640, adică din vremurile domnitorului Vasile Lupu. Dar săpăturile arheologice, unele izvoare scrise, atestă că biserica actuală s-a ridicat pe temelia unei biserici mai vechi ctitorită de Ştefan cel Mare.
;p: „În iunie 1476, la ordinul sultanului, tătarii din Crimeea, conduşi de Eminek Mârza, au năvălit în nordul Moldovei. Ştefan cel Mare se îndreaptă atunci cu cavaleria înspre nordul ţării, rămas fără apărare. Pe când se întorceau cu o pradă bogată, tătarii au fost ajunşi de moldoveni în dreptul localităţii Ştefăneşti de pe malul Prutului. Oştile moldoveneşti conduse de Ştefan cel Mare îi înfrâng pe tătari, iar cei scăpaţi cu viaţă sunt urmăriţi şi împuţinaţi până la Nistru.” – stă consemnat în cronicile vremurilor.
Bucuros de victoria obţinută. Ştefan a poruncit ridicarea la Ştefăneşti a unei biserici. Se spune că din interiorul acestei biserici pleca un tunel care ajungea în satul Lehneşti, unde se aflau hergheliile domneşti. Tunerul era încăpător şi se putea parcurge călare. Satul Lehneşti a dispărut sub apele Prutului în urma lacului de acumulare Stânca – Costeşti construit începând cu 1975 şi odată cu el existenţa tunelului despre care se vorbeşte în documentele vechi, consemnări ale unor străini care au trecut prin acest târg medieval cu op istorie zbuciumată..
Acum Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Ştefăneşti este un monument arhitectonic moldovenesc din secolul al XVIII-lea. Dimensiunile ei sunt următoarele: lungime - 32 m, lăţime - 10 m, înălţime până la cheile arcurilor naosului - circa 15 m şi grosime a zidurilor - circa 1,5 m.
În decursul existenţei sale a fost incendiată, refăcută, iar incendiată şi iar refăcută. Ultima refacere a fost în jurul anului 1800.
Ioan Rotundu
