Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Economic
Editorial
Învăţământ
Sănătate
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Gastronomie
Comentarii
Caricaturi
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.7601 lei
1 USD = 4.2726 lei


Număr accesări
Astăzi:
946
De la 07 Ianuarie 2003
71572205

Dan Dungaciu - Rusia: manual de īntrebuinţare

  • 21 August 2011, 23:00
Ieri-noapte am băut cu ruşii... Era să mor. Azi dimineaţă m-am trezit... Mai bine muream ieri!“ (din memoriile nepublicate ale unui diplomat occidental)
Există despre Rusia o vorbă celebră rostită de un personaj faimos: „Rusia este o ghicitoare, īnfăşurată īntr-un mister, īn interiorul unei enigme“. Chiar aşa că fie? Chiar atīt de absconsă şi incomprehensibilă să fie această Rusie precum credea Winston Churchill? Ne īndoim că, cel puţin īn ceea ce Donald Rumsfeld numea „Noua Europă“, atunci cīnd cineva este īntrebat despre Rusia, va cădea năucit īn dubitaţii īncercīnd să īnţeleagă ce vrei să spui sau cum să se dumirească īn faţa acestei abisale īntrebări...
Departe de noi gīndul de a nega complexitatea unui fenomen precum cel numit „Rusia“, dar de aici pīnă a o declara ininteligibilă e un pas excesiv. Īn prestaţia ei (geo)politică, Rusia nu e atīt de surprinzătoare şi de inedită pe cīt ne place, deseori, să credem. Din păcate.
Ce se īntīmplă acolo? Astăzi, politica internă a Federaţiei Ruse a intrat īn acceleraţie. S-a petrecut recent – vă amintiţi? – „misterul“ candidaturilor. Hamlet s-a mutat pe Volga şi toată lumea se īntreba, shakespearian, cīnd despre Putin, cīnd despre Medvedev: „Va candida sau nu va candida?“.
Evident, chestiunea a fost tranşată urgent: vor candida ambii! Unii se grăbesc să acrediteze ideea că această bătălie la vīrf va fi īnceputul democratizării veritabile a Rusiei – aşa cum se discuta atunci cīnd generalul de armată Lebed se pregătea să candideze la preşedinţie şi se spunea că democraţia va īncepe īn Rusia doar atunci cīnd servicile secrete militare vor īncepe războiul cu KGB-ul. Din păcate, Lebed a suferit un accident de elicopter şi democraţia veritabilă din Rusia s-a mai amīnat un pic.
Ce se īntīmplă acum? De unde atīta agitaţie şi suspans pe scena politică? Sondajele de opinie indică cifre care ridică probleme tehnologilor de la Kremlin. Ratingul celor de la putere coboară, chiar dacă, īn comparaţie cu cel al liderilor europeni, este consistent (Putin are īncă cca 60%, īnsă pe tendinţă descrescătoare). Īntrebarea e aceasta: Cum să faci să recīştigi adeziunea publicului – una dintre dimensiunile importante ale „putinismului“? Cum să īl reconectezi la spaţiul politic? Cum să īl faci să te (mai) creadă?
Soluţii pentru (ne)liniştea noastră
Prima idee care vine īn minte este un conflict militar consistent, un război chiar. „Coada dă din cīine“ şi la Moscova, chiar dacă ruşii nu fac filme pe tema asta. Dacă Putin a devenit cu adevărat Putin īn urma confruntărilor sīngeroase din Cecenia, de ce nu ar mai funcţiona o dată?
Nimeni, fireşte, nu are certitudinea că ea a fost eliminată complet, dar trebuie să ţinem seama că soluţia rămīne extremă, fie şi īn cazul Rusiei. Teoretic, o altă soluţie ar fi aducerea pe scenă a unor lideri tineri, de altă formulă. Soluţia nu e fezabilă. Īn primul rīnd, pentru că timpul e scurt; īn al doilea rīnd, pentru că o creştere spectaculoasă şi rapidă a unui tīnăr politician nu s-ar putea orchestra, nici măcar de către tehnologii de la Kremlin, decīt pe seama scăderii sau minimalizării lui Putin. Şi asta, cel puţin deocamdată, nu se poate.
Īn aceste condiţii, o soluţie realistă pentru reconectarea populaţiei la politic㠖 īn special populaţia urbană, educată şi prosper㠖 poate fi găsită prin intermediul unei bătălii interne. Este nevoie de un nou tip de mobilizare, īn ciuda faptului că nu se mai pot aduce actori noi pe scenă. Urmează, deci, filmul anului: confruntarea Putin-Medvedev! Va trebui să ne aşteptăm la o dispută relativ dură īntre cei doi, dar care niciodată nu va depăşi punctul de fierbere sau criza care riscă să fisureze iremediabil sistemul. Īn urma acestei confruntări, victorios va fi Putin.
Privind spre Rusia de la Bucureşti
Īn raport cu Rusia, nici Romānia nu are multe īntrebări abisale de pus. Confruntarea durează de vreo 200 de ani, şi nu s-au schimbat multe de atunci. Doar decorul. După 1989, ruptura s-a petrecut imediat ce Romānia a arătat clar că merge spre Vest şi nu īşi gīndeşte destinul īn raport cu Estul. Maximum de „simpatie“ din partea rusă a fost, se pare, livrat pe la mijlocul anilor ’90, şi s-a tradus printr-o teză emanată de tratatul geopolitic al lui Dughin, după care Romānia se poate chiar reuni cu Basarabia, dar – cum altfel? – doar īn condiţiile unei bune relaţionări cu Rusia.
Una dintre expresiile concrete ale acestui proiect a fost aşa-numitul „Plan Belkovschi“, prezentat şi la Bucureşti prin 2003, eveniment petrecut, deloc īntīmplător, īn preajma intrării Romāniei īn NATO şi īn toiul negocierilor de la Chişinău privind chestiunea transnistreană. După integrarea euroatlantică a Romāniei, surprinzător, toate „ofertele“ Rusiei au īncetat. Cel puţin pīnă acum.
Ceea ce trebuie īnsă reţinut este că niciodată relaţia bilaterală Romānia-Rusia nu a fost strict personală, iar ideea după care preţul gazelor depinde de tonul declaraţiilor unuia sau altuia dintre preşedinţii de la Bucureşti este naivă. Preţul gazelor a crescut cīnd īn Romānia era un preşedinte care avea toate datele să nu se īntīmple asta. Şi totuşi, negocierile cu Moscova s-au blocat, nici o resetare nefiind deocamdată viabilă.
Problema este de fond. Chestiunea nu se referă la dezirabilitatea unei relaţii bune cu Rusia – cine se īndoieşte de asta? –, ci de maniera īn care ea se poate obţine. O relaţie bună cu Moscova se poate obţine, teoretic, şi mīine, dar cu un preţ inacceptabil.
Preţul sacrificării agendei publice a Romāniei īn raport cu Rusia şi al eliminării de pe agenda bilaterală a unor chestiuni „minore“ de tipul: tezaurul romānesc, chestiunea pactului Ribbentrop-Molotov (din a cărui discuţie Republica Moldova este ignorată sistematic, şi nu doar la Moscova!), parteneriatul strategic cu SUA, ideea de ocupaţie rusă a Basarabiei, existenţa „limbii şi poporului moldovenesc“ etc.
„Preţul corect“ pentru relaţia Romānia-Rusia
Poate face Bucureştiul asta? Riscul este enorm, indiferent cine ar decide să purceadă la o asemenea īntreprindere geopolitică. Pentru că, o repetăm, problema nu este tonul adoptat īn relaţia bilaterală, ci poziţiile strategice, de fond, care ar trebui sacrificate. Pentru că Rusia nu acceptă jumătăţi de măsură. Dacă unii politicieni romāni mai cred aşa ceva, să se uite niţel spre Est, spre Chişinău, şi să īnţeleagă că Rusia nu poate fi păcălită prin vorbe sau gesturi parţiale.
Preşedinţii de la Chişinău – cu excepţia lui Mihai Ghimpu – aveau toate datele să fie agreaţi la Moscova nu doar pentru că proveneau din sistemul sovietic, ci pentru că inclusiv limba maternă a copiilor lor a fost limba rusă, limba romānă fiind īnsuşită tīrziu de fiii şi fiicele lor, fie că se numeau Snegur, Luchinschi sau Voronin. Şi ei au făcut aproape toate concesiile faţă de Moscova: au stat īn genunchi cīnd a fost nevoie, nu au acţionat Rusia īn judecată pentru că nu vrea să īşi retragă trupele, au semnat documente inacceptabile, au declarat tot ce se putea declara.
Dar pentru că nu au făcut un singur lucru, unul singur, adică legitimarea prezenţei trupelor ruse pe teritoriul R. Moldova, nu au primit, īn fond, nimic. După 20 de ani de independenţ㠖 faţă de Romānia sau faţă de Rusia? –, Republica Moldova „negociaz㓠cu Moscova fără să aibă, īn realitate, nici o carte cīştigătoare īn mīnă...
Aviz amatorilor!
Din această perspectivă trebuie evaluată relaţia romāno-rusă, şi nu din cea a unor declaraţii ferme de la Bucureşti sau a unor isterii de la Moscova. Reacţia Rusiei după afirmaţia preşedintelui Băsescu de asumare a ordinului de trecere a Prutului – o afirmaţie de altfel de bun-simţ pentru orice şef de stat romān de azi şi de mīine – a fost surprinzătoare şi a ieşit din orice canoane diplomatice. Dar asta nu arată forţă, ci slăbiciune.
La fel şi ieşirea impetuoasă şi comică a unui Moş Teacă de la NATO, şi blogger pe deasupra, care a fost trimis acolo să reprezinte Moscova, tocmai pentru a ţine vie īn ochii occidentalilor ideea unei Rusii incontrolabile şi care poate lovi oricīnd, dacă nu e ţinută īn frīu relativ rezonabil de – cine altcineva? – Vladimir Putin şi echipa lui.
Este o sfidare extraordinară că tu, Rusia, după ce ai ras jumătate de Cecenie īn numele apartenenţei acestui teritoriu la spaţiul Federaţiei Ruse şi ai făcut un război cu Georgia pentru două provincii separatiste, să reacţionezi astfel atunci cīnd preşedintele Romāniei nu face decīt să reamintească lumii că Rusia a ocupat teritoriul dintre Prut şi Nistru şi că acest lucru nu poate fi şi nu trebuie să fie ignorat.
Ce e de făcut?
Deocamdată nu mare lucru. Ţinīnd seama că agenda romāno-rusă nu este deloc clarificată şi că īn intervalul de timp care urmeaz㠖 cum am văzut – nici liderii, nici politicile nu se vor schimba la Bucureşti sau la Moscova, situaţia rămīne īngheţată. „Resetarea“ ruso-american㠖 sau ceea ce la Washington se cheam㠄regīndirea Eurasiei“ – nu va duce nici ea la măsuri definitive īn acest spaţiu.
Pentru că aici jocurile rămīn cu sumă nulă. Cu cīt SUA cedează teren mai mult īn regiune īn numele resetării, cu atīt cīştigă mai mult Rusia, dacă nu direct, atunci prin intermediul unei relaţii strīnse cu Germania şi, mai nou, Franţa (după cum a sesizat diplomatic şi senatorul Lueger īn raportul său vizīnd chestiunea transnistreană, cīnd a sugerat că America este tot mai marginalizată īn acest dosar). Neutralitatea nu există īn această regiune (īn R. Moldova, de pildă, neutralitatea īnseamn㠄NATO, nu!“, pe cīnd trupele ruseşti, da!).
Īn actualul context geopolitic, cu o Rusie care nu īşi va schimba rapid profilul şi liderii, şansele resetării relaţiei Bucureşti-Moscova sīnt aşadar minime. Căci această resetare nu poate fi făcută, cum am văzut, īn schimbul renunţării la o agendă pe care Romānia a menţinut-o chiar şi īn contexte mai dramatice. Cei care cred că pot schimba lucrurile doar prin schimbarea limbajului se īnşeală.
Īn ceea ce priveşte acţiunile imediate, Bucureştiul trebuie să facă un singur lucru: să ţină un ochi atent īndreptat spre R. Moldova. Evoluţiile politice interne de acolo şi viitoarele negocieri pe dosarul transnistrean vor transmite semnale mult mai semnificative decīt comunicatele isterice al MAE rus. Rusia nu crede nici īn lacrimi, nici īn simple declaraţii de intenţii.
Ar fi bine să nu creadă nici Bucureştiul.
Dan Dungaciu este profesor la Universitatea Bucureşti şi director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Romāne (ISPRI). Īn 2011 a publicat la Editura Cartier lucrarea Basarabia e Romānia? Dileme identitare şi (geo)politice īn R. Moldova.
http://www.dilemaveche.ro

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (0)]


Horoscop
Caricatura zilei
Bancul zilei: Cursa poliţiştilor
Informarea Direcţiei Judeţene de Finanţe Botoşani (I)
privind situaţia económico-financiara a agenţilor economici din judeţul Botoşani la 31.12.2010
Reţeta zilei: Supă de raci
Ţurcanu a intrat īn rānd cu lumea bună
Ioan Rotundu
Hăituieli politice de partid
Ioan Rotundu
Bijuterii īn valoare de 2 milioane de dolari, furate īn plină stradă
Republica Moldova şi Ucraina vor adera la o nouă Uniune a republicilor foste sovietice
UE se va prabusi
Declaraţiile lui Ponta nu pot fi supărătoare
fiindcă sunt declaraţiile unui copil mic
Meci īntrerupt din cauza unui schimb de focuri īntre poliţie şi infractori
Slovacia propune sterilizarea femeilor foarte sărace
măsura vizează īn primul rand ţiganii
SUA nu vor intra niciodată īn incapacitate de plată
Ţābuleac – membru surogat īn comisia de evaluare
Urban Serv-ul calcă tradiţia īn picioare interzicānd micii la grătar
consilierii loocali să-şi asume răspunderea terfelirii8 tradiţiilor
Spitale care pun pacienţii pe drumurile birocraţiei
Medici de familie cu număr record de pacienţi pe liste
Spitalul judeţean Botoşani a pus laboratorul pe chituci
IŞJ Botoşani este preocupat de combustibilul pentru la iarnă
Tupeul lui Ştefanache şi spaima celor de la Ipoteşti
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă