- Făină de grâu, i-a răspuns şoferul.
- Cât?
- Eu nu ştiu, ştie gestionara.
- Porneşte maşina, ia gestionara şi trage la sediul Miliţiei, i-a poruncit Flămânzanu.
Şoferul n-a avut încotro şi l-a urmat. Ajuns în curtea sediului Miliţiei de pe bulevardul Eminescu, Flămânzanu i-a poruncit să descarce sacii cu făină şi, împreună cu gestionara, să urce în biroul său.
S-a supus şoferul şi biata gestionară că n-aveau altă soluţie. După ce s-au chinuit şi au descărcat sacii, gestionara a urcat în biroul lui Flămânzanu.
- Câtă făină ai? a întrebat-oi el
- 2 tone.
- Ai acte pe făină?
- Poftiţi factura!
Flămânzanu s-a uitat la factură, după care i-a poruncit să încarc e sacii cu făină din nou în maşină şi să plece.
La scenă a asistat şi colegul lui Flămânzanu, Vasile Calimandriuc. Acesta l-a luat la rost că i-a purtat pe oameni degeaba pe drum, când le putea cere factura direct la magazin.
- Să ştie cine-i şeful, i-a replicat Flămânzanu.
De atunci i-a rămas porecla „Mitică încarcă-descarcă”, dată de colegii săi. . În volumul meu intitulat „Întâmplări hazlii dar adevărate” am consemnat această întâmplare.