Ce-i face pe acesti romani sa nu-si mai doreasca Romania, se datoreaza in buna parte clasei politice corupte si nesimtite care guverneaza de 18 ani.
„Dupa 12 de ani de Canada, chiar nu se mai pune problema sa ma gandesc la intoarcere. Sigur, in timp, am avut si eu, si sotia, momente de ezitare si de cumpana. Suntem mereu in contact cu ce se intampla in Romania, asa ca v-as spune doar atat: uitati-va la scandalurile de aici si comparati-le cu cele de acolo. Aici avem "scandalul acomodarilor rezonabile", "scandalul comanditelor" etc, acolo avem "scandalul tuica si caltabosul", "scandalul termopanelor". Pana si asta ne arata ca nu incape comparatie intre modul de viata de aici si cel de acolo. Aici, cei care aleg sa traiasca din putin o fac pentru a-si urma un vis, au aceasta sansa datatoare de sens. Sunt, poate, artisti, studenti eterni sau, pur si simplu, liberi sa nu se trezeasca dimineata. Acolo, din putin traiesc cei multi, majoritatea; milioane de oameni muncesc numai pentru a avea ce sa puna pe masa. Nu viseaza, isi ineaca amarul in alcool sau se zgaiesc prin fereastra televizorului la parada continua si opulenta a celor bogati. Poate ca doar cand joaca la loto le mai trec franturi de vis prin minte, dar pentru ca, evident, nu le iese nimic din jucatul la loto decat un cumul de frustrari, devin din ce in ce mai agresivi, se razbuna pe altii, pe semenii lor, la fel de frustrati ca si ei. Romania? Nu, multumesc”.(Sandu, 48 de ani, Rive-Sud)
„Da, am avut parte de umilinte de cand am venit in Canada, insa daca ramaneam in Romania as fi fost terminat. Acolo umilinta e lege, aici e legata de conditia de nou venit, e trecatoare, nu te duce la disperare. Sunt de trei ani aici si inca nu ma consider integrat. Nu mi-am gasit locul, insa am simtit mereu ca progresez, pe cand acasa vedeam clar cum ma plafonez. Viata e mult mai usoara in Canada, ai totul la indemana, acolo pana si platile curente constituie cateodata adevarate aventuri. Altfel spus, aici esti eliberat de enervarile cotidiene si poti sa te concentrezi asupra a ceea ce vrei sa faci, chiar daca optiunile sunt atat de variate incat nu stii incotro sa apuci. Deja am inceput sa-mi fac prieteni (deocamdata, romani), dar sunt in contact cu multe persoane de etnii diferite si mi se pare ca pana si asta e o experienta buna: m-am imbogatit ca om, am aflat despre viata in alte parti, despre culturi si civilizatii despre care nu stiam mai nimic. Ar trebui sa-mi mearga rau de tot ca sa-mi treaca prin cap sa ma intorc. Da, parintii mei sunt in Romania, dar eu trebuie sa raman aici”. (Florin, 30 de ani, Montreal)
„Nu la Romania ma gandesc eu, deja ma trage ata in America. Din Romania am evadat in urma cu 7 ani si, inainte sa vin in Canada, am lucrat mult pe croaziere. Abia cand m-am hotarat sa ma "asez" am ales Montrealul, dar sunt aici de doi ani si imi dau seama ca gustul pentru aventura nu m-a parasit. Pe undeva, mi-as dori mai mult sa traiesc intr-o tara din Europa, insa sunt constienta ca am sanse mai bune in State. Simt nevoia sa apartin unei culturi mari, nu ma mai pot multumi cu putin. In Romania nu m-as intoarce nici in ruptul capului sa-mi fac viata, chiar daca uneori am nostalgii aproape viscerale dupa un anumit petec de iarba cu roua sau dupa gasca de nebuni cu care mergeam la Cinemateca. Am acum prieteni peste tot in lume si ma adaptez oriunde foarte usor, cred ca asa imi este dat sa traiesc, sa explorez fara incetare, chiar daca in cultura patriarhala din care provenim acesta ar fi un destin de neconceput pentru o femeie”.(Andreea, 33 de ani, Montreal)
„De cand am pus piciorul in Canada, am inteles ca aici e locul meu. Nu m-am simtit niciodata bine in Romania: nesiguranta veniturilor si a joburilor, prostia si intoleranta sefilor, mizeria si mirosurile pestilentiale, saracia si vaicarelile continue, rudele care-ti umpleau viata fara sa le invite nimeni, toate acestea mi-au ajuns repede la os. De la 20 de ani am inteles ca locul meu era in Occident si, la 27, cand am avut ocazia, am emigrat. Voiam sa nu mai aud de pile, de barfe, de "nu-mi permit sa...", de oameni inapoiati dar "smecheri" etc. N-am avut nicio problema sa ma adaptez aici si nu ma intereseaza deloc ce se intampla acum in Romania. Oricum, de mizerie nu va scapa tara aia prea curand; desi ne-a socat atunci, suntem deja constienti cu totii ca Brucan a fost optimist. Chiar daca acum e membra in Uniunea Europeana, decalajul fata de Occident va fi tot timpul evident. Sunt aici de 8 ani, mi-am luat echivalentele pentru studii, imi schimb joburile cand gasesc ceva mai bun si... sunt liber sa traiesc asa cum vreau.
De ce m-as uita inapoi?” (Lucian, 35 de ani, Laval) (Romanien Global News)