Importanţa unei căi ferate către nordul judeţului Botoşani cu trecere peste Prut a fost sesizată şi de nemţi. În timpul celui de-al doilea război mondial ei au construit terasamentul până la Rădăuţi Prut – Podul Lipcani, terasament care se mai poate vedea şi astăzi la intrarea în localitatea Rădăuţi-Prut dinspre Horodiştea. Dacă mai rezista frontul vreun an, nemţii terminau de construit calea ferată şi poate era funcţională şi astăzi.
Construită de Ceauşescu până dincolo de localitatea Drăguşeni, după 1990 trenul a circulat vreme de vreo doi ani. După care a venit Guvernul Ciorbea şi a stopat continuarea lucrărilor, oprindu-se totodată şi circulaţia trenurilor de marfă şi persoane. S-a spus atunci că lucrările vor fi reluate după ce economia României va ieşi din recesiune.
De atunci, încet dar sigur calea ferată este distrusă. Mai întâi s-a prăbuşit o porţiune de terasament între Vlăsâneşti şi Săveni. Poate dacă prefectul de atunci, Mihai Baltă, insista ca acea porţiune de cale ferată distrusă de ape să se refacă, trenul circula şi astăzi spre Săveni. Nici parlamentarii botoşăneni de atunci n-au insistat la guvern să se aloce banii necesari refacerii terasamentului.
Apoi s-a mai prăbuşit o porţiune de terasament între Dângeni şi Vlăsâneşti. Cei de la Regionala Iaşi au adus nişte forme din beton armat cu care să se consolideze terasamentul. N-au mai apucat să ducă lucrarea la bun sfârşit, pentru că li s-au tăiat banii de investiţie.
O perioadă Poliţia Transporturi Feroviare Iaşi a mai controlat traseul ca să stopeze furturile. De vreo trei ani n-a mai trecut nimeni pe traseu, aşa că oamenii au furat piatra terasamentului, pe unde au putut chiar şinele pe care le-au folosit la construcţii în gospodărie. S-au furat şi din stâlpii de lemn a reţelei de telefonie şi sârmele.
Gara din Săveni, cândva o clădire mândră şi impozantă, părăsită de autorităţile CFR, a devenit adăpost pentru familiile de ţigani. S-au furat din uşi şi geamuri, se fură din cărămida zidurilor, iar furtunile distrug ţigla acoperişului (a se vedea primul filmuleţ).
Ieri, noi am refăcut traseul Săveni – Dângeni. Aşa am putut constata că şi viaductul cu deschidere de peste o sută de metri, aflat la intrarea în Vlăsâneşti dinspre Dângeni, începe să-şi slăbească rezistenţa, fiind deja erodat la cele două capete (al doilea filmuleţ).
Nici bine n-am ieşit din Vlăsâneşti, că am observat mişcare în zona unde se prăbuşise terasamentul iar Regionala Iaşi adusese blocurile de beton pentru consolidare. Credeam că au început lucrările de refacere. Numai că la apropierea noastră aveam să constatăm că ne aflam în faţa unui furt realizat în amiaza mare (era ora 13.00). Un excavator inscripţionat S.C. „A.M. CONS” SRL încărca într-un camion de tonaj mare blocurile de beton. Când au văzut maşina cu inscripţia Jurnalul şi aparatul de filmat, au intrat în panică. Excavatoristul a băgat vizetă şi a fugit. Cei vreo patru cetăţeni aflaţi în jurul camionului s-au bulucit spre cabină, iar un altul a sărit în caroseria camionului, după care au pornit în viteză. Alţi doi, probabil un fel de şefi, erau cu o motocicletă care numai nu voia să pornească. Unul dintre ei, panicat, striga la celălalt să pornească mai repede ca să nu fie filmaţi. De precizat că numerele de înmatriculare ale camionului erau scoase (filmuleţul trei).
La vreo sută de metri de locul furtului arau nişte tractoare. De la tractorişti am aflat că excavatorul aparţinea de societatea care construieşte un pod la ieşirea din localitatea Vlăsâneşti către Sârbi. Oamenii ne-au spus că s-au cam terminat de furat blocurile de beton. Au mai rămas doar câteva, pe care le-am fotografiat.
Nici un post de poliţie din Dângeni, Vlăsâneşti sau Săveni nu s-a arătat interesat de aceste furturi. Nici de la Regionala Iaşi nu s-a mai deranjat cineva să afle ce se mai întâmplă pe traseu. Poate că văzând filmul nostru, măcar de acum vor face cuvenitele cercetări. În ce ne priveşte, vom încerca şi noi să aflăm la ce se sunt bune acele blocuri masive de beton de au atâta căutare la localnici.
Ioan Rotundu