Cel care a fost reprezentantul romanilor si nu al Romaniei la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a fost fara indoiala parlamentarul basarabean Vlad Cubreacov. Fara daruirea, inteligenta, determinarea si curajul sau problema romanilor din Timoc ramanea inca ingropata in mocirla relatiilor mafiotizate ale institutiile statului roman si ale celui sarb.
Chiar si efortului sau, o parte din parlamentarii din Romania (romani este greu sa afirmi ca sunt !), au incercat sa-i puna piedici.
Este greu de presupus ca Seful Comisiei de control al SIE, deputatul Cezar Preda, nu a stiut de importanta rezolutiei de la care a absentat. Dar poate ca tocmai asta a fost motivul... « Fratii nostri sarbi » este un refren pe care il canta des unii pe care Preda ar trebui sa-i controleze ! Asta in timp ce o individa, triviala prin fapta sa tradatoare, Cornelia Cazacu, vota alaturi de sarbi impotriva romanilor din Timoc. A mai fost un erou de mucava de tip Ilie Ilascu, decredibilizat complet de gestul sau si un turist numit Mihai Tudose care risipeste banii statului roman degeaba.
Romanian Global News prezinta in excusiviate discursul din cadrul sedintei APCE al deputatului basarabean Vlad Cubreacov, amintind ca alaturi de Cubreacov, un al parlamentar roman, de asta data din Ucraina, Ion Popescu, a fost alaturi de durerea si cauza romanilor timoceni.
Situatia minoritatilor nationale din Voievodina si a minoritatii etnice romane din Serbia
« Domnule Presedinte, stimatii mei colegi, Ca autor al proiectului de Rezolutie intitulat Violarea drepturilor omului in cazul minoritatii nationale romane din Serbia" din 17 octombrie 2005 m-am interesat indeaproape de situatia acestei minoritati autohtone care locuieste in 154 de comune romane si 48 de comune mixte intre Dunare, Timoc si Morava din Serbia orientala. Subliniez din capul locului ca initiativa mea se referea strict la minoritatea romana din Serbia, dupa cum rezulta si din titlul cat se poate de clar al excelentului raport pregatit de dl Jürgen Herrmann.
Membrii acestei minoritati se autoidentifica invariabil in propria lor limba cu endonimul Rumani, iar unii din ei folosesc, doar atunci cand vorbesc in sarba, si exonimul Vlahi. Vlah inseamna Roman, dupa cum Deutch, Tedesco, Neamt, Allemand inseamna German. Numele de Vlah si de Roman desemneaza aceeasi realitate etnica. Acesti termeni sunt sinonimi si nu sunt nicidecum opozabili. Spun aceasta in cunostinta de cauza, pentru ca limba acestei minoritati din Serbia este limba mea materna si pentru ca eu insumi sunt Roman, si, daca vreti, dragi colegi sarbi - Vlah.
Nu exista in Serbia de rasarit o minoritate romana aparte si o alta minoritate vlaha aparte. Iata de ce raportorul nostru, dl Jürgen Herrmann vorbeste despre o singura minoritate care este definita prin doi termeni echivalenti semantic si uniti prin bara oblica. Asemenea cazuri de paralelism terminologic sunt multiple in Europa: Unguri/Maghiari, Greci/Elini, Basci/Euskeri, Finlandezi/Suomalaiseti, Armeni/Hay, Georgieni/Gruzini, Albanezi/Skiptari, Olandezi/Dutch, Evrei/Yehudim etc.
Aceasta confuzie terminologica artificiala a fost introdusa din exteriorul comunitati romane de catre autoritatile Serbiei dupa al doilea Razboi mondial. Pana atunci autoritatile sarbe au vorbit intotdeauna doar de Romani. Scopul acestei opozitii artificiale dintre termenii Roman si Vlah este dezbinarea minoritatii romane din Serbia de rasarit si impiedicarea unei parti a acestei minoritati de a se bucura de beneficiile articolului 3 al Conventiei cadru privind protectia minoritatilor nationale.
Ce ii lipseste minoritatii romane din Serbia de rasarit pentru a fi si a se simti o minoritate europeana respectata si protejata?
Aceasta minoritate, de altfel majoritara in Serbia de rasarit are nevoie de gradinite si scoli cu invatamant in limba materna, de dreptul de a se organiza liber bisericeste si de dreptul de a avea slujba in limba sa materna, de presa scrisa si audiovizuala in limba sa materna, de sprijin financiar din partea statului pentru asociatiile sale culturale, de relatii libere cu Statul inrudit. Este vorba de drepturi elementare care astazi nu ii sunt nici garantate si nici asigurate.
Am aratat si cu alte ocazii, in acest emiciclu, ca preotii si credinciosii Bisericii Ortodoxe Romane din Serbia de rasarit sunt supusi persecutiilor. A se vedea cazul preotului Bojan Aleksandrovic din Malainita, comuna Negotin, iar Episcopia Dacia Felix, precum si protopopiatul Dacia Ripensis subordonate Patriarhiei Romane nu sunt recunoscute oficial de autoritatile sarbe, ceea ce contravine valorilor si normelor prevazute de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si jurisprudentei CEDO. Comisia de la Venetia a calificat Legea sarba despre cultele religioase drept discriminatorie in raport cu minoritatile locale.
Stimati colegi, sper ca Adunarea noastra va urma directia inteleapta trasata de dl Herrmann in chestiunea termenilor de identificare a minoritatii romane din Serbia si va evita orice abordare speculativa sau formala. » (Aplauze)
(Romanien Global News)