Dar, duminică la Călăraşi, am avut rarul prilej de a asculta discursul preotului paroh Vasile Lucian Goldan de la biserica Ciornohal. Un discurs coerent, cu fraze bine închegate, dens în informaţii de interes local şi care demonstra fără tăgadă înalta educaţie intelectuală a preotului.
Aveam să aflu ulterior,m de la primarul Elena Vrajotis, că preotul are două doctorate: în teologie şi drept ecumenic. La un aşa preot educat să tot asişti la slujba sa şi sunt convins că predica este una plină de învăţăminte utile vieţii şi nu condimentată cu bazaconii biblice ermetizate pentru credincioşi ca să-i convingă cât de deştept este preotul lor. De fapt, un şarlatan în sutană ce stă cu ochii pe cutia milei şi mintea la cum să mai stoarcă ceva bani din nodul batistei băbuţelor ce speră să le fie iertate păcatele vieţii ştiute şi neştiute.
Din discursul preotului Goldan am înţeles că un alt preot trudeşte la a scrie monografia comunei Călăraşi. Este vorba de preotul prof. Eugen Drăgoi de la Seminarul Teologic Sf. Andrei Galaţi iar părintele Goldan este implicat în realizarea acestei lucrări prin a culege informaţii despre atestarea documentară a localităţii Călăraşi şi a satelor componente comunei, respectiv Pleşani şi Libertatea.
O astfel de lucrare presupune un efort susţinut în cercetarea documentară şi cunoaşterea dovezilor materiale care atestă vechimea primelor elemente de existenţă a civilizaţiei umane, pornindu-se de la dovezile arheologice.
Iar pe raza comunei Călăraşi s-au efectuat mai multe cercetări arheologice şi s-a constatat că zona a fost populată încă din perioada neoliticului. Mai multe şantiere arheologice au dus la descoperirea de elemente ceramice şi chiar un topor de silex aflat în colecţia arheologică a Şcolii Călăraşi atestă existenţa unei civilizaţii primitive.
Însă cele mai multe dovezi care atestă gradul de civilizaţie a comunităţilor din zona geografică a comunei provin din evul mediu târziu, respectiv sec. XV XVIII.
Comuna Călăraşi cuprinde aşezări rurale fondate în perioada de cristalizare a Statului Român, adică aparţin istoriei moderne.
Potrivit Repertoriului Arheologic al Judeţului Botoşani editat de istoricii din cadrul Institutului de Arheologie Bucureşti şi Institutul de Istorie şi Arheologie A.D. Xenopol Iaşi, ediţia 1976, localitatea Călăraşi este atestată documentar la anul 1879 1990 iar satele Libertatea şi Pleşani la anul 1968, adică după reforma administrativă de desfiinţare a regiunilor şi înfiinţare a judeţelor. De menţionat că satul Pleşani este mult mai vechi şi a purtat denumiri precum Platoeşti, Plesenăuţi.
De salutat strădania preoţilor prof. Eugen Drăgoi şi Vasile Lucian Goldan pentru munca lor de a readuce în actualitate, spre cunoaşterea noilor generaţii, a istoricului comunei Călăraşi. Cu aşa un preot ca Goldan să tot mergi la biserică pentru a-i asculta învăţăturile.
Ioan Mamaische
