Simpozionul s-a desfăşurat într-o sală a Muzeului de Ştiinţele Naturii, instituţie de cultură aflată sub autoritatea Muzeului Judeţean Botoşani a cărui director Aurel Melniciuc a fost prezent şi chiar şi-a asumat rolul de gazdă, deschizând lucrările simpozionului.
Au fost invitaţi români din Bucovina de Nord aflată sub autoritatea Ucrainei şi români din Republica Moldova care au venit într-un grup compact. De la Cernăuţi, preşedintele Societăţii Culturale „Mihai Eminescu” a venit şi cu codul „Dragoş Vodă”, un cor format din 30 de băraţi şi femei, cetăţeni de rând care păstrează cu sfinţenie în suflet flacăra românismului şi cântă cu mult devotament cântece cu mesaj patriotic, cântece care pe la noi sunt considerate de nişte minţi sclintite de politicieni ca fiind de un patriotism deşănţat..
De la Iaşi au onorat invitaţia profesorului Vasile Adăscăliţei, directorul Institutului de Arheologie şi Istorie „A.D. Xenopol” prof.univ.dr. Gheorghe Cliveți (foto 3) însoţit de prof.dr. Mihai Cojocaru de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. Ioan Cuza”. Dintre istoricii noştri au fost prezenţi prof.dr. Dan Prodan şi col. istoric militar dr. Sergiu Balanovici, şeful Secţiei de Memorialistică din cadrul Muzeului judeţean Botoşani.
Dacă este să pun în cântar evenimentele de ieri organizate la Botoşani şi prin judeţ, centrul de greutate al lor l-a constituit evenimentul de la Dorohoi, atât prin calitatea ridicată a istoricilor prezenţi cât şi prin faptul că au participat românii din Ucraina şi Republica Moldova, generic, simbolizând o înfrăţire de sânge şi limbă cimentuită prin actul Unirii de la 24 ianuarie 1959.
1959. Interesant a fost discursul istoricului director de la Institutul „A.D., Xenopol” Iaşi, profesorul Gheorghe Cliveți. Cu talent oratoric, accentuând când era necesar să scoată în evidenţă anumite informaţii, cu emoţii controlate, profesorul a ţinut o adevărată lecţie de istorie, folosind un limbaj pe înţelesul tuturor celor prezenţi. Am remarcat şi discursul scurt, la obiect, al istoricilor noştri botoşăneni Dan Prodan şi Sergiu Balanovici, un discurs dinamic care a captat atenţia audienţei. Pentru organizarea acestui simpozion în parteneriat cu Muzeul Judeţean Botoşani, profesorul Vasile Adăscăliţei merită tot respectul comunităţii întregului judeţ şi felicitările de rigoare.
Dar lipsa sa de experienţă în organizarea unor astfel de evenimente de anvergură s-au făcut simţite iar politicienii apărători ai corupţiei care a pus stăpânire pe întreaga România s-au prezentat, cu ceva întârziere, într-un mod ostentativ, cu aere de vedetism reuşind, pentru cunoscători, să-şi demonstreze ignoranţa în cunoaşterea istoriei care a pus bazele României ca stat modern.
Dar s-o luăm pe rând. Sonorizarea a fost catastrofală. Vorbitorii care n-au avut un tonus ridicat în voce n-au fost auziţi şi înţeleşi de către cei din spatele sălii. Organizatorul n-a făcut o mică regie prin a se înţelege cu vorbitorii ce subiecte vor aborda şi cam pe ce durată de timp pentru a evita suprapunerile de idei şi mai ales plictiseala din sală care la un moment dat devenise jenantă când un vorbitor de marcă nu se auzea ce spune şi pe deasupra şi-a lungit prea mult discursul.
Invitaţii din Ucraina, care au plecat la primele ore ale dimineţii din Cernăuţi, mai ales membrii corului „Dragoş Vodă” au fost ţinuţi o perioadă în picioare (foto 2). În faţă erau scaune libere iar în spate nu mai erau locuri. Târziu s-a observat situaţia şi s-a rezolvat.
Asumându-şi şi rolul de moderator, profesorul Adăscăliţei n-a avut inspiraţia să pună pe cineva să-i întocmească o listă cu personalităţile prezente din Ucraina şi Moldova. A trebuit să le ceară să se prezinte singuri, un gest mai puţin protocolar. Cam mulţi primari ai PSD-ului în sală. ceea ce
m-a făcut să-l suspectez pe organizator de politizarea evenimentului. Iar când în sală au intrat în şir indian parlamentarii PSD, senatorii Doina Federovici şi Lucian Trufin, cu deputatul Budăi în coadă, am avut convingerea că regretatul profesor Constantin Moroşanu avea dreptate când îl acuza pe profesorul Adăscăliţei că a rămas socialist în gând şi faptă.
Senatorul Doina Federovici a ţinut să ia şi cuvântul. Nu a vorbit românilor din Ucraina şi Moldova despre zorii unei speranţe a reîntregirii României Mari în cadrul Uniunii Europene şi poate, cu timpul, în plan teritorial, a vorbit despre vama de la Racovăţ, o vamă prin care cu ani în urmă românii din Ucraina treceau să-şi bea cafeaua în România. Acum înconjoară peste 100 km ca să ajungă la Dorohoi. Mai bine tăcea nu şi aducea vorba de această vamă. Patru ani de zile cât a fost prefectul judeţului, liderul PSD Costică Macaleţi ne-a minţit că se deschide vama ba în primăvară, ba în toamnă.
Federovici n-a amintit e premierul Ponta care n-a făcut nimic pentru a redeschide vama, de ministrul de Externe Titus Corlăţean care n-a abordat problema cu autorităţile de la Kiev. A bâiguit doar că se va redeschide vama. Când? Probabil la Paştele Cailor, deşi prin Bulgaria am auzit că se serbează aşa ceva deci şi vama ar trebui redeschisă.
Legat de protocol, trebuia cântat şi imnul Ucrainei şi al Moldovei pe lângă cel al României. Sub acest aspect s-a comis o gafă impardonabilă. Iar Hora Unirii nu trebuia cântată în sală. Ea trebuia jucată în faţa clădirii muzeului, o horă a înfrăţirii românilor de acasă ci cei din Ucraina şi Moldova. Păcat!
Toată acţiunea s-a terminat cu depunere de coroane şi o masă frăţească. Voiam să stau de vorbă cu câţiva dintre oaspeţii şi personalităţile prezente, dar până să ne adaptăm aparatura pentru interviu nu mai era nimeni prin preajma noastră. Ce am reuşit să încropesc ca reportaj la Lumea lu’ Rotundu veţi putea urmări sâmbătă seară, pe Tele’M Botoşani, la ora 19.00.
"Continuarea luptei impotriva coruptiei si asigurarea integritatii functiei publice" 
