Nu ne-a dat nici sfaturi, ce ar trebui să facem, noi românii din Ungaria, pentru a ne păstra identitatea, limba, tradiţiile. Să fie oare Traian Băsescu primul demnitar român care ar fi înţeles că ne-am săturat de promisiunile nerespectate şi ne plictisesc foarte tare sfaturile gratuite, fără nici un fond?
A vorbit însă despre responsabilităţi şi despre datorii. A spus: trebuie să fim uniţi". Şi nu a spus: trebuie să fiţi uniţi". Nu ne-a dat lecţii despre ceea ce nu facem bine, ci a făcut un fel de autocritică, şi-a exprimat o dorinţă legată de tot poporul român, oriunde s-ar afla el, în SUA, în Franţa, în Italia sau în Ungaria. Avem această dificultate în a fi uniţi pentru obiective comune, pentru a ne face vocea auzită în relaţiile cu autorităţile, iar acest lucru poate că veţi reuşi să îl rezolvaţi prin înţelegere şi bună-credinţă", a spus preşedintele României. Pe lângă tot protocolul obligatoriu în astfel de situaţii, a fost deschis şi categoric.
Prin faptul că a fost primul demnitar român, care NU a vizitat Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, a demonstrat clar că România a înţeles că acest for nu a fost ales de români şi nu îi reprezintă pe români. Intervenţia penibilă de două minute a preşedintelui Kreszta i-a putut întări în această convingere pe toţi cei care până acum s-ar fi îndoit. Acesta nu a rostit în faţa preşedintelui României nici un cuvânt, nici un singur cuvinţel despre comunitatea românească, despre problemele sau bucuriile acesteia, ci a vorbit doar despre un singur lucru: proiectele transfrontaliere ale Bătaniei.
Au trebuit să vorbească alţii despre soluţionarea problemei amplasării statuii mitropolitului Andrei Şaguna la Jula sau despre combaterea etnobusiness-ului, cel mai dăunător lucru pentru comunitatea românească din ultimii zece ani. Nesimţirea lui Kreszta faţă de problemele comunităţii a întrecut iar orice limite.
Traian Băsescu a mai avut un mesaj pentru românii cu care s-a întâlnit la Jula: loialitatea se datorează statului a cărui cetăţenie o porţi, iar dragostea ţării din care te tragi". Pentru a demonstra că ţara-mamă nu este indiferentă de comunitatea de aici a zis: Împreună trebuie să găsim soluţii pentru a păstra identitatea acestei mici comunităţi." Deci, nu noi trebuie să rezolvăm acest lucru, nu noi singuri trebuie să ne zbatem pentru a ne reînvăţa limba, a ne păstra identitatea, ci împreună vom soluţiona problema. Este cu totul altceva decât ce ni s-a spus, ni s-a transmis până acum: dacă veţi fi buni români, vă vom ajuta şi noi. Băsescu a inversat problema. Şi credem că aşa este mult mai corect.
Afecţiunea preşedintelui român faţă de comunitate s-a simţit şi când acesta a zis, după intervenţiile unor membri ai comunităţii, că se bucură să audă accentul nostru ardelenesc, pentru că se simte de parcă nu ar fi trecut graniţa. Iar prin faptul că la întoarcerea domniei sale în ţară, în comunicatul dat presei imediat după aterizarea la Bucureşti, a spus că a fost să-i viziteze pe românii din Jula(!), şi nu Gyula sau Ghiula sau Giula, a demonstrat că şeful statului român nu din întâmplare sau din obligaţie a petrecut marţi două ore printre românii din Ungaria.
Pentru Romanian Global News a transmis Eva Iova, redactor sef Foaia Romaneasca