Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Politică
Infracţiuni
Fapt divers
Editorial
Sănătate
Administraţie
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Comentarii
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
11213
De la 07 Ianuarie 2003
122871280
Editorial

Cazul Iuliei văzut şi altfel

  • Ioan Rotundu
  • 17 February 2014, 23:00
Cazul adolescentei bucureştene Iulia Ionescu mi-a părut la început un episod din teribilismul ce caracterizează actuala generaţie. Apoi, aprofundând situaţia fetei prin a citi informaţiile difuzate în spaţiul public încet-încet m-am convins că este vorba de cu totul altceva. Este vorba de consecinţa actualei educaţii promovate atât în familie cât şi în şcoală iar Iulia a devenit victima acestui sistem.
Retrasă din colectivitatea clasei, ea şi-a găsit refugiu în a învăţa cu disperare, căutând să completeze un gol al existenţei sale, un gol pe care sunt convins că nu-l putea defini şi nu-i cunoştea cauzele. Refugiindu-se între copertele manualelor de şcoală, ea a ajuns să înveţe cu o duşmănie greu de explicat dar care a propulsat-o printre elevii olimpici şi încă la o disciplină care nu este la îndemâna oricui s-o înţeleagă: fizica.
Victimă a unei izolări premature de viaţa adolescentină, privată de bucuriile unei vieţi echilibrate între cea de familie, cea a şcolii şi cea extra familială şi şcolară, Iulia a descoperit în orele de religie o mângâiere a sufletului. Credinţa, care există sub o formă sau alta în fiecare dintre noi, i-a fost abil speculată de mecanismul religios care a pătruns în şcoală şi care de la o zi la alta, de la un an la altul, se dovedeşte a fi tot mai păgubos pentru formarea de caractere puternice, echilibrate, capabile să poată lupta cu asprimile vieţii.
Ar fi extrem de interesant ca să ştim cum a ajuns Iulia, la o vârstă fragedă, să aibă un duhovnic. Îmi vine greu să cred că un elev de clasa a IX-a simte nevoia unei spovedanii în dorinţa de a-i fi iertate păcatele copilăriei, în dorinţa de a ajunge în Raiul atât de atractiv descris de Biserică. La vârsta Iuliei copii nu se gândesc la duhovnic, ci îşi împart viaţa între familie şi şcoală, căutând să se distreze cât mai mult şi mai divers. Dar făcând o retrospectivă asupra puţinilor ani de copilărie ai Iuliei, constatăm influenţa convergentă a doi importanţi factori educativi: familia şi şcoala.
Trecem peste cel de familie pentru că sunt puţine elementele care ne-ar ajuta la o evaluare corectă. În schimb, se impune să analizăm educaţia şcolară.
S-a comis o mare greşeală când s-a acceptat introducerea în şcoală a religiei ca disciplină şcolară chiar şi opţională. Ştim cu toţii modul în care acţionează slujitorii Bisericii. Este suficient să le întinzi un deget şi-ţi iau toată mâna.
Chiar dacă preoţii sau cucoanele preotese nu mai sunt pe la catedra de religie, manualele sunt concepute din punct de vedere pedagogic într-un mod catastrofal pentru înţelegerea elevilor de şcoală. Apoi, toate manualele de religie sunt tributare celei Ortodoxe şi prea puţin avem de-a face cu o expunere a istoriei şi filozofiei credinţelor şi ideilor religioase.
Manualele de religie nu permit elevului să facă distincţia între credinţă ca scop al fiinţei umane şi religia ca mijloc de atingere a acestui scop, un mijloc care poate fi sincer şi simplu sau extrem de otrăvitor pentru formarea caracterului şi personalităţii unui tânăr.
Ajungând la un duhovnic, din nevoia de a se confesa faţă de cunoştinţele religioase primite în şcoală (să avem în vedere că Iulia este o elevă de excepţie şi deci a învăţat lecţiile de religie nu le-a tratat cu indiferenţă) care o îndemnau spre o altă viaţă decât cea a lumii în care trăieşte, cred că duhovnicul i-a cultivat înclinaţiile sale religioase şi a îndepărtat-o de lumea copilăriei de care, oricum, ea se cam izolase.
Constituţional, religia n-ar fi avut ce căuta în şcoli, ea fiind o problemă de conştiinţă a fiecăruia dintre noi. Constituţional, suntem un stat laic şi nu religios. Este dreptul şi libertatea fiecăruia dintre noi de a crede într-o divinitate, aderând la o religie sau alta. Dar trebuie ca din şcoală copilul să priceapă că între credinţă şi religie nu se poate pune semnul egalităţii, cum acelaşi semn nu se poate pune între religie şi preotul slujitor al acesteia. Iuliei nu i-a explicat nimeni aceste diferenţe. Dacă i s-ar fi explicat, altă viziune ar fi avut ea despre viaţa cotidiană şi cea de măicuţă ascetică într-o mănăstire.
În fond, nodul gordian al educaţiei din şcoala românească rezidă în lipsa cabinetelor de psihologie. În toate ţările civilizate, în şcoli există psiholog, în ale noastre nu. Dacă la liceul Iuliei ar fi existat un psiholog, cu siguranţă acesta ar fi observat comportamentul ei şi ar fi încercat să i-l descifreze ajutând-o.
Creăm ministere şi agenţii naţionale pentru toţi politicienii ajunşi la putere, aruncăm zeci de milioane de euro pe achiziţii publice inutile şi la preţuri de zeci şi sute de ori mai mari ca ale pieţei, cheltuim miliarde de euro pe autostrăzile pe care nu le mai terminăm şi nu avem nişte amărâte de milioane de euro să plătim câte un psiholog în şcolile centru de comună şi licee.
Nici măcar acum, când prin comportamentul Iuliei a ieşit la iveală grava carenţă existentă în sistemul educaţional din şcoală, nici un politician n-a reacţionat sancţionatoriu la adresa ministerului Educaţiei şi n-a adus problema în spaţiul public pentru a obliga Guvernul, Parlamentul să acţioneze. Problema s-ar putea rezolva extrem de simplu: se renunţă la catedrele de religie contra angajării unui psiholog. Sunt cu toţii nişte ticăloşi care distrug viitorul generaţiilor actuale şi viitoare de tineri. Părerea mea!

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Bancul zilei: Pofta soacrei
Horoscopul zilei
Fiola toxica. Unul dintre înalţii demnitari ai Sănătăţii minte - cine?
Între a fi bau-bau şi senilitatea lui Buiuc
Ioan Rotundu
Nicolae Negru: Vorbesc românește, sunt moldovean/român
Vreau să continuăm cu USL. Sunt de acord cu Klaus Iohannis pe oricare din funcţiile PNL în care este propus
Crin Antonescu: Vrem sa continuam cu USL, cu condiţia nu să se transforme într-un fel de PSD si asociaţii Ponta, după întâlnirea cu Antonescu: Nu ne-am ânţeles încă
Zece efecte surprinzătoare ale sexului asupra sănătăţii
Traian Băsescu: Asistăm la o revenire a Statelor Unite în regiunea Europei de Est
Georgia: Un fost prim ministru a fost condamnat la cinci ani şi jumătate de închisoare
opoziţia denunţă o răzbunare politică
Crin Antonescu cere PNL să voteze pentru ridicarea imunităţii deputatului Vlad Cosma (PSD)
şi să reintroducă pe ordinea de zi legea amnistiei, pentru a fi respinsă
Crin Antonescu: Traian Băsescu este inamicul PNL
pentru că a acţionat ca inamic al democraţiei
Antonescu şi Ponta sunt amândoi toxici pentru România
este foarte posibil să depun plângere pentru abuz in serviciu pe numele lui Ponta
Botoşani: Profesori şi lideri de sindicat cu memorie scurtă
În privinţa HSR, viceprimarul Andrei face mofturi de fată mare
Comunicat de presă PER
124 de misiuni ale pompierilor în ultima săptămână
Robert Cazanciuc: Amnistierea ş graţierea pot fi, de principiu, o soluţie dacă au suport popular
Camera Deputaţilor a respins cererea de încuviinţare a arestării preventive în cazul deputatului PSD Vlad Cosma
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog