În încercarea de a diminua impactul negativ asupra socialului, ce-l are nivelul de dezvoltare scăzut, politica naţională promovată prin Ministerul Integrării Europene şi a agenţiilor de profil este ca aceste zone sărace să fie stimulate cu fonduri mult substanţiale faţă de zonele puternic dezvoltate. Regiunii Nord Est, pentru perioada 2007 2013, i s-a prevăzut a se aloca cele mai multe fonduri europene, circa 703 milioane de euro. Numai că noi, Botoşanii, avem o problemă. Câte din aceste fonduri vor ajunge în judeţul nostru? Nici până acum, din cele 201,8 milioane euro alocate zonei Nord - Est în perioada 2000 2006, sub forma fondurilor PHARE, n-am reuşit să aducem în judeţ un procent prea mare.
Cauzele sunt mai multe şi diferenţiate. În primul rând n-avem societăţi economice puternice, capabile să întocmească proiecte eligibile şi absoarbă astfel de fonduri, contribuind direct la creşterea PIB-ului la nivel de judeţ. Sfera serviciilor este, de asemeni, foarte săracă în ofertă şi slab organizată. La nivelul judeţului Botoşani nu putem vorbi de turism urban sau agrar, cu unităţi reprezentative, care să fie credibile în accesarea fondurilor destinate dezvoltării acestui segment. Spre nefericirea noastră, nu avem nici studii de fezabilitate sau proiecte întocmite care să contureze o imagine viitoare privind acest pachet de servicii, prin alte judeţe aducător de mulţi bani.
Nu suntem cuprinşi în nici un proiect de anvergură naţională privind dezvoltarea zonei de Nord - Est a Moldovei. Cu ani în urmă, pe vremea PDSR-ului, s-a publicat într-un Monitor Oficial construirea unei autostrăzi care să lege Transilvania cu Ucraina, cu trecere prin Botoşani. Acum, această autostradă se va construi cu trecere prin judeţul Iaşi, parlamentarii noştri neavând nici un cuvânt de spus în această privinţă. Nici măcar instituţiile judeţene n-au luat vreo atitudine cu privire la schimbarea traseului autostrăzii. Şi, apoi, cine ar fi putut-o face? Prefectul Cristian Roman şi preşedintele CJ-ului Constantin Conţac şi irosesc forţele prin procese prosteşti, copilăreşti aş spune.
Prin celelalte instituţii ale statului, implicate sau care ar trebui să se implice în atragerea de fonduri europene, găsim funcţionari învechiţi, depăşiţi de noua terminologie, fără noţiuni minime de limbă engleză, fără putere creativă şi spirit novator la nivelul cerinţelor. Rămaşi la nivelul limbajului de lemn, aceşti funcţionari sunt o frână în a contribui la dezvoltarea judeţului. Să mai adăugăm că prin aceste instituţii nimic nu se mişcă fără şperţ. Cei care au accesat fonduri ştiu cât de scump au făcut-o. În ultima perioadă am întâlnit persoane care mi-au demonstrat cu pixul pe hârtie că unele finanţări pe programe au devenit ineficiente de accesat tocmai datorită şpăgii.
Este de salutat faptul că cei care doresc să iniţieze un proiect, indiferent de domeniu, nu se mai duc la societăţile de profil din Suceava, astfel de societăţi funcţionând şi la noi. Dar ce te faci când aceste societăţi impun nişte cerinţe financiare care de multe ori nu sunt la îndemâna doritorului de proiect. Cred că în acest domeniu avem încă de învăţat. Trebuie să ne obişnuim cu ideea că, uneori, se impune să lucrăm cu câştig în viitor şi nu imediat.
Nu-i lipsit de importanţă să punctăm că la nivel de comune avem primari slab pregătiţi, unii chiar tămâie, în a înţelege rostul fondurilor europene şi cum pot ele fi accesate. Nu cred că în întreg judeţul avem zece primari care să ştie procedurile de accesare a fondurilor şi destinaţiile acestora.
Am enumerat numai câteva din cauzele care ne menţin într-o sărăcie de top naţional. Ele sunt mult mai multe şi diverse, zilnic ne lovim de ele, dar inerţia pare a fi mai puternică decât voinţa de a acţiona. Cred că judeţul suferă de nevoia unei personalităţi care să preia frâiele şi să-şi asume responsabilitatea pentru destinul viitor al acestui spaţiu geografic, un motor uman care să insufle credibilitate şi dorinţa de a ne înhăma la treabă. Părerea mea!