Niciodată, când preşedintele Băsescu şi-a depăşit sfera atribuţiunilor prezidenţiale şi s-a implicat în decizii care nu-i aparţin noi n-am ieşit în stradă să-i sancţionăm public atitudinea şi să-l obligăm să-şi respecte prerogativele prezidenţiale.
Mai mult, când Băsescu a păşit printre noi, babe şi moşnegi, tineri şi tinere s-au înghesuit să-i sărute mâna şi să-l perie, servilismul şi umilinţa în faţa conducătorului având rădăcini adânci prin istoria noastră.
Când preşedintele Băsescu şi premierul Boc ne-au îndatorat la FMI cu zeci de miliarde de dolari, am tăcut şi am rămas indiferenţi. Nici când ne-a tăiat din lefuri şi ne-am prăbuşit sun povara fiscalităţii sporite tot n-am ieşit în stradă să măturăm cu el pe jos.
În schimb, ori de câte ori a avut dorinţa să iasă cu declaraţii publice, preşedintele Băsescu a făcut-o şi ne-a scărmănat cum i-a fost vrerea, noi acceptând supuşi ocara sa.
Niciacum, când ştim că el este principalul vinovat de toate relele existente în această ţară tot nu dăm dovadă de solidaritate socială şi nu ieşim în stradă să-i demonstrăm că forţa suntem noi şi nu el. Cât despre partidele politice, acestea sunt demult la cheremul şi voinţa lui Băsescu.
Chiar în aceste zile a şters pe joc cu doi importanţi lideri cde partide, Crin Antonescu şi Victor Ponta, declarând că datorită milei şi sprijinului său cei doi au ajuns preşedinţi de partide. Iar cei doi ce-au făcut?
În loc să-şi unească forţele şi să-l dărâme pe Băsescu, ei fac declaraţii în contradictoriu. Ponta vrea suspendarea preşedintelui, liberalii zic că nu este cazul. Iată că sămânţa discordiei aruncată de Băsescu între cele două partide a rodit din nou.
Băsescu profită de lipsa maturităţii politice a celor două principale partide de opoziţie a căror lideri fac declaraţii sforăitoare dar nu trec la fapte. Semn că ce spune Băsescu despre ei sunt crude adevăruri.
Preşedintele Băsescu a prins puteri şi şi-a consolidat poziţia la Cotroceni profitând din plin de ambiţiile politice prosteşti ale şefilor de partide. Când a voit, aceşti şefi de partide i-au sărutat mâna ca la naş, acceptând fericiţi invitaţia sa de a intra la guvernare. După care Băsescu, trecând puntea, le-a dat câte un şut în fund şi i-a scos de la guvernare. Şi tot nu s-au învăţat minte.
Priviţi cum în aceste zile se desfăşoară anemice lupte sindicale de stradă. Ies câteva mii de bugetari, liderii lor bravează prin cuvântări pline de eroism, după care beau cafeaua în vreun birou de ministru şi întreabă respectuos dacă a fost bine cum au demonstrat şi dacă n-au depăşit cadrul înţelegerii.
Forţa malefică a lui Băsescu se manifestă pe seama slăbiciunii noastre, a apatiei ce ne-a cuprins. Nu Băsescu, nu clasa politică trebuie freformată şi atitudinea noastră faţă de ei. Părerea mea!
24.09.2010