Preşedintele Băsescu nu numai că a declarat oficial că va promulga legea, dar nici n-a taxat atitudinea parlamentarilor PDL, care au votat alături de liberali şi democraţi-sociali, din aceleaşi raţiuni electorale, această majorare de salarii într-un moment când criza economică face ravagii în cele mai dezvoltate state ale lumii, economiile lor prăbuşindu-se ca nişte castele de nisip, uscate sub arşiţa soarelui.
Este de condamnat atitudinea parlamentarilor care, la simpla ameninţare a liderilor sindicali din învăţământ cum că nu-i vor susţine în actualele alegeri, s-au lăsat şantajaţi şi au votat o lege care zdruncină din temelii economia României. Iar de suferit vom suferi cu toţii. Şi cadrele didactice cu salariile majorate, dar şi noi, ceilalţi, care am fost trataţi cu dispreţ de către netrebnicii de parlamentari. Tăvălugul majorărilor a pornit la vale. Toţi bugetarii vor aceiaşi majorare de salariu. De unde bani? Când parlamentarii au ridicat mâna şi au votat majorarea, s-au gândit că favorizează o sută, două de mii de români şi sacrifică viitorul altor câteva milioane? N-au gândit, pentru că în mintea lor stearpă n-au putut conştientiza consecinţa ridicării mâinii. Au gândit îngust, cum gândesc de patru ani încoace.
Iar preşedintele Băsescu este cel de-al 323-lea netrebnic. Din aceleaşi raţiuni de ordin electoral, şi mintea lui, tot stearpă, a acceptat cu sadism sacrificiul milioanelor de români pentru a se bucura de privilegiile a cel mult două sute de mii. Câtă mârşăvie! De ce n-a mai ieşit trompeta Boc să acuze public că parlamentarii puterii şi susţinătorii lor din umbră au pus interesele lor înguste deasupra intereselor generale ale naţiunii? Pentru că şi el, ca şi cei 322 + 1 de politicieni, a gândit egoist.
Cu acelaşi sadism, ca şi politicienii parlamentari sau nu, Aurel Cornea - liderul de sindicat al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, a declarat că nu-l interesează consecinţele majorării salariilor celor din învăţământ asupra majorităţii românilor. Este problema guvernului să rezolve situaţia. Alt egoism social. Acest lider, care ameninţă guvernul că va scoate cadrele didactice în stradă, dacă majorarea de salariu nu va fi aplicată, uită că şi majoritatea românilor afectaţi de această măsură necugetată a parlamentarilor pot ieşi în stradă. Ce face, ajungem la lupte de stradă? Iată ce consecinţe poate avea o decizie politică populistă.
Iar de Guvernul Tăriceanu va fi nevoit să majoreze salariile şi la restul bugetarilor, în următorii ani restul românilor, care nu sunt salariaţi la stat, vor munci pentru bugetari. Nu vom avea investiţii, nu ne vom mai dezvolta, inflaţia va anula bruma de economii ce-o avem în prezent, iar creşterea economică se va transforma în regres economic. Să mai adăugăm şi consecinţele, încă imprevizibile pentru România, a crizei economice mondiale şi vom avea un tablou sumbru, apocaliptic, pe români şi România.
Ministerul Vosganian spunea ieri că de nu va găsi înţelegere la liderii sindicali, în 2009 vor trebui alocaţi de la buget şase miliarde euro, adică peste 280.000 miliarde lei vechi, pentru a se acoperi majorările de salarii revendicate, ceea ce va anula orice investiţie programată şi ne va pune în conflict cu UE. A mai reiterat şi varianta creşterii deficitului bugetar, variantă cu care UE nu va fi de acord. Există şi o a treia variantă, pe care ministrul n-a rostit-o, dar care este şi cea ce se va aplica, de vor avea loc majorările de salarii: creşterea impozitelor pentru restul românilor, salariaţi sau patroni, situaţia în care străinii şi vor lua utilajele în spinare şi se vor muta în Moldova şi Ucraina, lăsând în urmă şomaj şi drame sociale.
Iată ce pot face 322 de netrebnici la care, din aceste zile, s-a adăugat şi cel de-al 323-lea în persoana preşedintelui Băsescu, în spatele căruia s-au aliniat slugarnic şi spăşiţi parlamentarii PDL, şi ei părtaşi la acest dezastru. Părerea mea!
(Ioan Rotundu)
