Tot dumnealui mai spune că deja străinii au cumpărat în România vreo 800 mii ha, ceea ce pe domnul ministru îl îngrijorează. Numai că ministrul una ne sfătuieşte pe noi şi alta decide din biroul său de ministru.
Valeriu Tabără este primul ministru agricol postdecembrist care a iniţiat un proiect de lege prin care proprietarii de pământ să fie amendaţi dacă nu-l lucrează. Iar amenzile încep de la 200 lei/ha primul an nelucrat şi se va adăuga câte o sută de lei pentru următorii ani dacă terenul rămâne pârloagă.
Este limpede că ţăranul care nu mai are resurse să-şi lucreze pământul, de frica amenzilor va căuta să scape de el. Cum va scăpa altfel decât vânzându-l. Şi cine are bani să cumpere pământul nostru roditor? Străinii, bineînţeles!
Firesc, se naşte întrebarea: Când este sincer ministrul, când ne avertizează să nu ne vindem pământul sau când ne amendează că-l lăsăm pârloagă? Este limpede că vorba ministrului este una vicleană. Indienii americani, după ce-au cunoscut omul alb, au ajuns la concluzia că acesta vorbeşte cu vicleşug: una spune şi alta îi este fapta. Ministrul Valeriu Tabără este omul alb iar noi în postura indienilor americani. Tabără ne-a avertizat să nu ne vindem pământurile, dar prin fapte ne obligă să recurgem la această soluţie.
Înţeleg să fie amendat proprietarul că nu-şi cultivă terenul, însă numai după ce i s-au creat toate condiţiile să-l poată lucra. Dar când tu ministru nu-i dai subvenţiile necesare ori nu i le dai la timp, când motorina se scumpeşte de două ori pe lună, când tractoarele au preţuri de care nu te poţi apropia, cu ce să mai lucreze ţăranul pământul? Şi, atunci, nu-i rămâne decât soluţia să-l vândă şi să plece în Spania la cules căpşuni sau în Sicilia la cules de struguri.
Ministrul Tabără este o pacoste pentru agricultura românească. Produs al şcolii agricole socialiste, omul acesta nu poate gândi şi acţiona în spiritul unei agriculturi integrate economiei de piaţă.
De când este ministru n-a creat proiecte de îmbunătăţiri funciare, n-a investit în irigaţii, nu i-a protejat pe fermieri în faţa concurenţei europene, nu le-a asigurat îngrăşămintele necesare la preţuri acceptabile etc..
A încercat doar măsuri populiste, cum ar fi obligarea Kaufland-urilor să vândă produsele româneşti. Intenţia n-a devenit faptă şi nici nu va deveni vreodată, pentru că s-ar încălca normele europene în domeniu iar România ar fi iute sancţionată.
Nu amenzile rezolvă problema cultivării terenurilor agricole arabile, ci asigurarea unui set de măsuri de protecţie şi subvenţie care să se aplice în timp real şi util ţăranului. Numai aşa ţăranii nu-şi vor mai vinde pământurile. Părerea mea!
tatăl copilului are 16 ani 
