Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Cultură
Infracţiuni
Anunţuri
Economic
Fapt divers
Editorial
Învăţământ
Sănătate
Administraţie
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
13075
De la 07 Ianuarie 2003
122873142
Editorial

Înălţarea domnitorului Cuza

  • Ioan Rotundu
  • 23 January 2006, 23:00
Fără îndoială, multă cerneală a curs şi va mai curge despre actul Unirii din 24 ianuarie 1859. Nefiind istoric, nu am pretenţia ca prin acest editorial să aduc la lumina zilei documente inedite despre acest important eveniment din istoria noastră. Dar nici nu mă voi limita la faptele arhicunoscute, deoarece am pretenţia că am citit cărţi şi referate cu conţinut istoric care nu sunt la îndemâna oricui. Nu poţi vorbi de actul Unirii dacă nu pomeneşti şi de unde s-a născut acest deziderat pentru români. Documentele de acum două mii de ani consemnează vag dimensiunea geografică a acelui teritoriu stăpânit de daci dar, din modestie, să ne limităm la teritoriul unde s-a păstrat unitatea de grai, port, organizare politică şi socială. Nu discutăm nici despre teza dacă limba noastră de astăzi este limba strămoşilor daci sau a romanilor, consideraţi strămoşii noştri civilizatori. Discutăm însă de dorinţa istorică de unificare, apărută după anul 1000, când s-au format Principatele Române (Moldova, Muntenia şi Transilvania). Regii şi împăraţii Europei au recunoscut similitudinile de grai şi port existente între cele trei principate române, dar s-au opus cât au putut unei unificări, de frica unei forţe militare ce ar fi schimbat raportul între forţele europene de Vest şi Est. Încercarea lui Mihai Viteazul de a fi unificat pentru scurt timp principatele, este începutul de drum spre marea şi definitiva comuniune geografică, dar mai ales sufletească. Au trebuit să treacă peste 250 de ani ca embrionul Unirii strecurat de domnitorul Mihai în sufletul românilor să devină entitate istorică vie, iar duşmanii înverşunaţi ai Europei faţă de Unire să ne devină prieteni. Adevărata idee a Unirii apare în veacul al XIX-lea. Războiul Crimeei (1854 – 1858) a pus faţă în faţă armatele Rusiei cu armatele reunite ale Turciei, Franţei şi Angliei. Pentru că sultanul acordă Franţei, adică împăratului Napoleon al III-lea, protectoratul catolicilor din Palestina, ţarul Rusiei ceru pentru dânsul, de la acelaşi sultan, protecţia asupra tuturor ortodocşilor din Imperiul Otoman, ceea ce însemna aproape toată Turcia europeană. Încurajat de Anglia şi Franţa, sultanul refuză solicitările ţarului. Armatele ruseşti trec Prutul şi ocupă fără lupte ambele principate române. Domnitorii Barbu Ştirbey şi Grigore Ghica se retrag din scaun şi pleacă peste graniţă. Gestul ruşilor unesc forţele militare ale Angliei, Franţei şi Piemontului, care declară război Rusiei. După debarcarea în Dobrogea şi luptele de la Silistra, ruşii se retrag peste Prut, pretextând că nu doresc ca principatele să devină teatru de război. Este momentul când Austria, care rămase în expectativă, ocupă Moldova şi Ţara Românească, cu gândul ascuns de a le păstra după încheierea păcii. Întorşi în ţară, cei doi domni Barbu Ştirbey şi Ghica Vodă sunt lăsaţi de austrieci în funcţie până la împlinirea termenului de şapte ani pe care fuseseră aleşi, adică până la 1856. Teatrul războiului se mută în Peninsula Crimeea. Forţele ruseşti sunt înconjurate la Sevastopol, iar armatele aliate, după un asalt de un an şi jumătate îi obligă pe ruşi să solicite pacea. Aşa apare Pacea de la Paris din 1856. La indicaţiile împăratului Napoleon al III-lea, Rusia pierde protectoratul asupra Moldovei şi Ţării Româneşti, principatele române trecând sub suzeranitate turcească. Totodată Moldova reprimeşte partea de sud a Basarabiei, cele trei judeţe de pe marginea Dunării: Cahul, Bolgrad şi Ismail, ruşii nemaiavând acces la Dunăre, importantă arteră de comunicaţie şi negoţ. Marea Neagră a fost declarată neutră, fiind interzis ca vreo corabie de război să plutească pe apele sale (iată de unde şi-a extras preşedintele Băsescu ideea de a se crea din nou neutralitatea Mării Negre, demers în care ar trebui susţinut şi nu hulit). Napoleon al III-lea s-a declarat şi în favoarea unirii principatelor române. Numai că Austria, forţată să părăsească principatele, s-a opus formării unui singur stat. Ca argument s-au folosit de împotrivirea românilor faţă de această unire. Marile puteri au hotărât să se consulte dorinţele acestora. Aşa au luat fiinţă Divanurile Ad-hoc (în latină ad-hoc înseamnă special convocat pentru a hotărî anumite chestiuni). Pentru că celor doi domnitori li se expirase mandatul, în locul lor au fost desemnaţi doi caimacani (locţiitori), numiţi de turci. În Ţara Românească a fost numit Alexandru Ghica iar în Moldova Teodor Balş, care după moarte este înlocuit cu bulgarul Nicolae Vogoridi. Dacă Alexandru Ghica era pentru unire, Vogoridi se înţelesese cu austriecii s-o boicoteze. Sprijinit de boierii bătrâni, potrivnici unirii, Vogoridi pune la cale falsificarea alegerilor din Divanul Ad-hoc al Moldovei. Înainte încă de întrunirea adunării, este dată pe faţă corespondenţa dintre Vogoride şi Austria din care reiese punerea la cale a falsificării rezultatului votului. Ambasadorul Franţei la Constantinopol cere Turciei să caseze alegerile din Moldova. În urma discursului istoric al lui Kogălniceanu, atât în Moldova cât şi în ţara Românească se votează pentru unire, dar şi cerinţa către marile puteri de a se accepta în România o dinastie străină. Dacă Franţa, Prusia şi chiar Rusia care se împăcase cu Napoleon al III-lea sprijineau unirea, Austria, Anglia şi Turcia se opuneau din toate puterile. Un moment de cumpănă, dacă avem în vedere că Napoleon al- III-lea, pentru a nu-şi supăra aliaţii, prin Convenţia de la Paris din 1858 hotărăşte ca principatele să rămână despărţite. Marile puteri acceptă totuşi ca principatele, deşi vor avea guverne diferite, să se numească Principatele Unite, cu aceleaşi legi, cu curte de casaţie comună şi comisie comună pentru pregătirea legilor la Focşani. În urma Convenţiei de la Paris fură convocate două adunări legislative la Iaşi şi la Bucureşti. În Moldova alegerile avură loc în 5 ianuarie 1859 şi fu ales domn Alexandru Ioan Cuza. La 24 ianuarie 1859 (stil vechi), la Bucureşti, fostul domnitor Gheorghe Bibescu îl propune domnitor, şi este ales, tot Cuza. Convenţia de la Paris hotărâse ca să fie două adunări, două alegeri separate, dar nu interzisese ca aceeaşi persoană să fie aleasă în ambele principate. Aşa s-a înfăptuit Unirea celor două principate române: Moldova şi Ţara Românească şi aşa s-a născut România modernă.

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Horoscop
Printre aburii alcoolului şi beţia banului
Ţâbuleac i-a tras în piept pe contrabandiştii cu alcool
Mari botoşăneni masoni – făurari ai Unirii Principatelor Române
Conţac porneşte o nouă furtună împotriva lui Flutur şi Ţâbuleac
Ţăranii murmură a răzmeriţă
Lozneanu nu consideră oportună ieşirea PC de la guvernare
Şefa dictatorilor poştaşi şi Operaţiunea „Ariel”
Bordeianu redevine oficial directorul Teatrului „Mihai Eminescu”
PSD rezistă cu tărie la atacurile primite
Comunicat de presă
Gerul dă bătăi de cap Autogării şi lasă călătorii blocaţi în traseu
Primarul Trofin i-a dezarmat pe americani
APC va primi un sediu mai spaţios
Programul SAMTID continuă
Al 13-lea salariu, un vis pentru angajaţii SJA
Noi controale ITM privind munca la negru
Minor delicvent amator de ţigări
Hoţi de traverse prinşi în flagrant
Autoturisme distruse din neatenţia şoferilor
Noi victime ale gerului
A pus pe foc până i s-a aprins acoperişul casei
Efectiv de deţinuţi constant la PMS Botoşani
Deţinuţii botoşăneni au adus statului 2 miliarde lei ROL
Aniversare sărbătorită prin artă
Ziua Unirii marcată la filiala Primăverii a Bibliotecii Judeţene
Precizări pentru elevii de la olimpiada de biologie
Gerul şi elevii din mediul rural
Ministerul Culturii şi Cultelor obligat să retrocedeze Castelele Peleş şi Pelişor
A fost ultima zi de procesare manuală a Ordinelor de plată
23 ianuarie - cea mai deprimantă zi a anului
În curând, cursuri despre fantome într-un castel englez bântuit
Homosexualii câştigă mai bine decât heterosexualii
PD dezminte înlocuirea lui Sebastian Bodu
Dinu Patriciu audiat din nou în dosarul Rompetrol
Theodorescu dezminte că ar avea loc o întâlnire a simpatizanţilor lui Ion Iliescu
PSD nu funcţionează cu mai multe centre de comandă
Senatorul Vasile Dâncu vorbeşte despre locuri de parlamentari obţinute pe bani
Social-democraţii trec la 'conducerea unică'
'Mircea Geoană trebuie să renunţe să-şi mai apere colegii de partid'
Theodor Stolojan, în fruntea topului celor mai buni premieri de după 1990
Două treimi dintre români ştiu cu cine ar vota la viitoarele alegeri parlamentare
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog