Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Editorial
Horoscop
Umor
Gastronomie
Comentarii
Caricaturi
Remember
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.7790 lei
1 USD = 4.3101 lei


Număr accesări
Astăzi:
6073
De la 07 Ianuarie 2003
73307812
Editorial

Joc periculos

  • Ioan Rotundu
  • 10 August 2011, 23:00
Ce s-a întâmplat în zilele de vineri şi sâmbătă în judeţele Harghita şi Covasna nu mai este o glumă politică, un şantaj la adresa Parlamentului şi al Guvernului pentru a coopta din nou UDMR-ul la guvernare. Este pur şi simplu o continuare a acţiunilor iredentiste de până acum puse la cale de UDMR, dar prin a împinge în prim plan o etnie aproape inexistentă pe teritoriul românesc: secuii. Pentru că la recensământul din 2002 s-au înregistrat 284 de persoane de etnie secuiească.
Este limpede că maghiarii, prin UDMR, vor să obţină autonomia regiunii cuprinsă de judeţele Harghita şi Covasna folosindu-se de o etnie aproape inexistentă, pentru a nu fi acuzat UDMR-ul, şi mai departe Ungaria, că încearcă destrămarea unităţii naţionale şi teritoriale ale României.
Dacă până acum au fost doar manevre menite să testeze reacţia autorităţilor române, vineri UDMR-ul a ţinut o întrunire de amploare prin care s-a declarat pe faţă susţinători ai revendicărilor secuilor care, de fapt, sunt revendicările lor. Sâmbătă, la Odorheiul Secuiesc, s-au adunat o parte dintre consilierii locali şi judeţeni ai UDMR, din Harghita şi Covasna, vreo 600, care s-au constituit în Parlamentul Ţinutului Secuiesc şi au adoptat hotărâri cu privire la imnul şi stema ţinutului, steagul care urmează a fi arborat pe instituţiile administrative din zonă, Programul Consiliului Naţional Secuiesc şi chiar harta administrativă a viitoarei regiuni autonome a Ţinutului Secuiesc cu sigla viitoare a ţării.
Să ne amintim că în Kosovo tot aşa a început. Ce este îngrijorător? Faptul că nici o autoritate oficială a statului român n-a avut vreo reacţie publică. Prezenţa în zonă, tot sâmbătă, a preşedintelui Băsescu n-a împiedicat şi n-a umbrit cu nimic întrunirea de la Odorheiul Secuiesc.
Mai mult, cine a urmărit sâmbătă dezbaterea organizată de Antena 3, l-a putut asculta pe Ferencz Csaba,vicepreşedintele Consiliului Naţional Secuiesc explicând cu mult aplomb şi tupeu cum s-au organizat ei, secuii, pentru a obţine autonomia regiunii, fără teama că afirmaţiile sale publice sunt dovezi ale atentatului la siguranţa naţională a României şi se constituie în grave încălcări ale Constituţiei, atrăgând răspunderea penală în ambele situaţii.
Dar cine să-l tragă la răspundere pe aceste Csaba, când politicienii noştri nu mai terminau sâmbătă şi duminică să se împroaşte cu noroi. Ba, cu un tupeu mai mare ca al lui Csaba de a jigni poporul român, un parlamentar PDL, în dorinţa de a fi pe placului lui Boc, l-a asemuit pe acesta cu Ştefan cel Mare, urmând, probabil, a-l declara şi Sfânt, neţinând cont că ne jigneşte istoria.
Am auzit voci cum că mişcarea secuilor ar fi încurajată chiar de către oamenii preşedintelui Băsescu. Două scopuri ar avea această încurajare: primul, să abată atenţia românilor de la criza economică şi neputinţa Guvernului Boc de a face ceva concret şi al doilea ar fi intervenţia sa ulterioară pentru a anihila mişcarea secuiească, arătând românilor cât de important este să-l realeagă preşedinte.
Nu cred că inconştienţa preşedintelui Băsescu a mers aşa departe. Ar fi un joc prea riscant şi un pericol prea mare pentru unitatea Statului Român.
Problema secuilor trebuia demult pusă pe ordinea de zi în Consiliul Superior de Apărare a Ţării, pentru că este o problemă de siguranţă naţională. Iar cel care avea obligaţia s-o introducă pe ordinea de zi era Traian Băsescu, în dubla sa calitate de preşedinte al României şi al CSAT. N-a făcut-o, şi tare mi-i frică că este deja prea târziu.
Ungaria va ea avea şi ea alegeri prezidenţiale. Cine a urmărit evoluţia evenimentelor în planul politicii externe al Ungariei, a putut constata o radicalizare a mişcărilor iredentiste a maghiarilor din Slovacia şi Slovenia. Radicalizarea maghiarilor din România în privinţa autonomiei teritoriale, incontestabil este o componentă a politicii externe a Ungariei. Autorităţile noastre: Parlamentul, Preşedinţia, Guvernul n-au ochi să vadă şi să reacţioneze.
Armata Română, n-o spun eu, o spun înalţi ofiţeri trecuţi de curând în rezervă, n-are capacitatea de reacţie pe care a avut-o odată. Tehnica de luptă este puţină, insuficientă pentru a face faţă unei agresiuni militare. Industria de război aproape că nu mai există, iar planurile de mobilizare generală şi de rechiziţii de la populaţie n-au mai fost actualizate de câţiva ani.
Cursul evenimentelor pare să nu-l afecteze pe preşedintele Băsescu. Preocuparea sa a fost, spre exemplu ieri, să dea un comunicat prin care să ceară PDL şi PSD să lase atacurile reciproce şi să se apuce de guvernat. Poate că cele două partide s-ar înţelege, dar gazul pe foc în toarnă chiar preşedintele. Stau şi mă întreb ce roade va culege, că de semănat, seamănă numai otravă.
Părerea mea! 7.09.2009

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Horoscop
Bancul zilei
Caricatura zilei
Daria si Ioana din Botosani - colinda - video
Fatalitate!
Ioan Rotundu
Verze murate, că fără ele fasolea rămâne vădană
Bilderbergerii trădării naţionale
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă