Galileo Galilei a cerut un punct de sprijin în Univers pentru a cântări Pământul. A făcut-o Charles lord Cavendisch fără nici un punct de sprijin. Ambele personalităţi invocate sunt autorităţi ştiinţifice care au dominat în mod copleşitor epoca în care au trăit. Numai că, oameni fiind, pe lângă meritele ştiinţifice de excepţie, istoricii au consemnat despre ei şi aspecte mai puţin plăcute din viaţa lor. Cu alte cuvinte, n-au fost cheie de biserică. Când purcezi la înfăptuirea unui lucru bun, nu de fiecare dată poţi şti dacă finalitatea va fi una pozitivă sau negativă. Până şi Atotputernicul şi Atotştiutorul Dumnezeu a avut îndoieli cu privire la lucrarea sa. Să ne reamintim din primul capitol al Bibliei intitulat „Facerea”, versetul 10
„Uscatul l-a numit Dumnezeu pământ, iar adunarea apelor a numit-o mări. Şi a văzut Dumnezeu că este bine.” Deci, Dumnezeu a constatat lucrul bine făcut numai după ce l-a înfăptuit. Am recurs la aceste exemple, poate un pic forţate, pentru a răspunde oarecum acuzaţiilor ce ni s-au adus prin comentariile la ancheta noastră intitulată
„Conspiraţia mafiotă a directorilor de la Spitalul de copii”. Prin acest material noi ne-am propus să scoatem în evidenţă cât de alterate pot fi relaţiile interprofesionale într-o instituţie de interes public şi cât de nefaste pot fi consecinţele serviciilor prestate. La Spitalul de Copii Botoşani medicul Sânziana Cătălin Silişteanu se simte marginalizat, împiedicat în ascensiunea profesională, şicanat iar ca vinovaţi a indicat numele unor colegi ai săi, fie aflaţi la cârma spitalului, la conducerea unor secţii sau simpli colegi. Nici pe departe nu ne-am gândit să facem referire la calitatea actului medical prestat de către părţile implicate în conflict, lucru ce nici nu intră în competenţa noastră decât atunci când avem opinii exprimate de persoane sau instituţii autorizate. Cu toate acestea, unii dintre comentatori ne-au acuzat că, prin cele scrise, am denigrat personalitatea medicului Constantin Tudorache.
„La cât bine a făcut doctorul Tudorache, cum a dotat singur o secţie de spital pe banii lui, şi câţi beneficiază de tratament acolo, nu cred că merita să-i faceţi una ca asta” – este opinia unui cititor, în contrast total cu cea a altuia, respectiv
„Doctorii se ceartă şi copii mor în spital. Toată lumea fură acolo : de la bucătărese la director.” O altă opinie favorabilă medicului Tudorache:
„Consider că în spitale sunt lucruri mult mai importante de rezolvat. A devenit un obicei în ultimul timp să se arunce cu noroi în diverse persoane pentru a se distrage atenţia de la adevăratele probleme care sunt. Dr. Tudorache C. este o victimă a acestor mizerii. De fapt lucrurile stau exact pe dos. Dr. Silisteanu fiind mai nou venită în spital are de furcă cu "acapararea" pacienţilor şi este conştientă că niciodată nu va ajunge la profesionalismul şi experienţa dr. Tudorache (care practic este întemeietorul acelei secţii) iar acest lucru nu cred că o încântă prea tare, aşa ca s-a gândit să-l împroaşte cu noroi. Ceea ce susţine dumneaei ar trebui să fie justificat şi apoi să se facă publice astfel de acuze. Nu poţi să loveşti într-un om care a făcut numai bine pacienţilor şi care este dedicat trup şi suflet acestora.” A venit şi replica unui alt cititor:
„Oare nu cumva a avut dr. Tudorache o mătuşă milionară în dolari când a înfiinţat secţia? Sau a avut destui bani din salariu ca să o poată înfiinţa. Cei care i-au luat apărarea cred că sunt la a treia tinereţe. Şi SIDA mai poate avea o şansă de vindecare, dar creierele comuniste nu se pot vindeca.” Concentrându-şi atenţia pe imaginea profesională a medicului Tudorache, unii comentatori au pierdut din vedere esenţa lucrurilor. Medicului Silişteanu i s-au făcut două imputaţii sub justificarea că ele reprezintă pagube financiare aduse spitalului, ca o consecinţă a activităţii sale. Cele două decizii de imputare au fost desfiinţate de către judecători, pe motiv că nu medicului Silişteanu îi revenea responsabilitatea. Apoi, acest medic a demonstrat cu documente că una din pagube i s-a creat artificial, adică cu vădită tentă de răutate şi caracter răzbunător. Faptul că în acest sistem conjugat de şicane la adresa medicului Silişteanu a fost nominalizat, ca implicat, şi numele medicului Tudorache, nu înseamnă că prin cele scrise noi am atentat la imaginea profesională a acestuia. Este vorba de relaţii strict interprofesionale de natură administrativă. Să nu-mi spună nimeni că medicul Tudorache, ca om, nu are defecte sau manifestări de invidie profesională sau că prin funcţiile de şef deţinute n-a comis greşeli sau erori în luarea unor decizii. Sunt unul din cei care deţin o astfel de dovadă. Apoi, când reporterul nostru a dorit să obţină un punct de vedere al medicului Tudorache, n-a reuşit să treacă dincolo de poarta spitalului. S-a reuşit acest lucru ieri, după ce am avut o discuţie telefonică cu medicul. Urmează să-i facem public şi punctul său de vedere, cum este şi normal. Aşadar, nu de fiecare dată succesele profesionale pot garanta şi moralitatea.
