Nici Orban, nici Cîţu nu va fi preşedintele României

Cu cât ne apropiem de data stabilită pentru Congresul PNL, respectiv 25 septembrie a.c., cu atât mai clare devin motivele luptei dintre cei doi candidaţi la preşedinţia PNL: Ludovic Orban şi Florin Cîţu. Practic, lupta dintre cei doi este ca odată ajuns preşedintele partidului, prin modificările aduse actualului statut, cel ales devine automat premierul României dacă partidul este la guvernare dar şi candidatul partidului pentru funcţia de preşedinte al României.
Orban, dar şi Cîţu, au convingerea că obţinând preşedinţia partidului vor obţine şi preşedinţia României la alegerile prezidenţiale din 2024. Şi unul, şi altul se înşeală amarnic! Comportamentul lor politic şi profesional de până acum nu i-a convins nici pe departe pe români că ar fi buni de preşedinte al ţării. Orban este un politician demodat, cu mentalitate de bolşevic, protector al baronilor provinciali şi al corupţiei, cu o carieră politică construită prin a acorda sinecuri de partid liderilor locali influenţi, are un comportament de beţiv şi n-a demonstrat capacitatea de bun decident politic în momentele cheie ale politicii interne şi internaţionale.
Florin Câţu are un temperament coleric, vorbeşte înainte de a gândi, nu stăpâneşte realităţile economice şi politice ale ţării, are manifestări de mic dictator, s-a înconjurat de liberali oportunişti, nu are o viziune de dezvoltare a ţării pe termen scurt şi în perspectivă, nu are prea multe uşi deschise la nivel de Uniune Europeană pentru as influenţa anumite politici în favoarea României, nu s-a făcut remarcat în mediul diplomatic internaţional, nefiind recunoscut ca un lider.
Ludovic Orban a încercat să-l pună în inferioritate pe Câţu prin a-l atrage pe Barna de partea sa şi a-l şantaja pe Câţu cu ieşirea USR de la guvernare. Barna, cel care l-a contestat pe Orban de a fi premier, ignorat de Cîţu în luarea deciziilor importante la nivel de Guvern, a acceptat jocul lui Orban, dar l-a jucat extrem de prost şi a reuşit performanţa de a-i dezgusta pe mulţi dintre cei care au votat cu USR.
Apoi, Da Barna aflat în luptă pentru preşedinţia USR cu Dacian Cioloş, nu şi-a asigurat spatele, aşa că Cioloş l-a lăsat singur în lupta cu Cîţu, adică să-şi rupă gâtul şi să piardă preşedinţia USR. Dacă Cioloş va deveni preşedintele USR, de Barna nu vom mai auzi aproape deloc.
Cîţu, coleric cum s-a dovedit că este, s-a încăpăţinat să nu cedeze şantajului USR şi s-a încurcat singur într-o guvernare care ar putea sfârşi extrem de prost şi care s-ar putea ca la Congresul PONL să-l împiedice să preia preşedinţia partidului, sprijinul primit din partea PSD indicându-ne că fosta USL este pe cale de a se reface, pericol bine instrumentat de Orban în favoarea candidaturii sale.
Indiferent cine va deveni preşedintele PNL după acest Congres, partidul şi-a şubrezit rău de tot încrederea românilor şi va continua să scadă în sondaje, la următoarele alegeri, anticipate sau la termen, urmând a nu mai conta pentru o viitoare guvernare. Dacă va câştiga Orban preşedinţia, se va reface guvernarea PNL-USR-UDMR fără Cîţu premier iar guvernul va fi unul prieten cu sinecurele de partid, cu corupţia şi cu o justiţie controlată politic iar România va sta în continuare la graniţa spaţiului Schengen.
Dacă preşedintele PNL va deveni Cîţu, iarăşi este posibilă revenirea USR la guvernare, dar pe o poziţie servilă şi umilitoare dictată de Câţu. În caz contrar, cu un guvern minoritar Cîţu va fi la cheremul PSD care-i va bloca orice iniţiativă de reformă administrativă sau economică şi-i va măcina imaginea aşa cum a procedat PSD-ul şi cu guvernul minoritar al lui Tăriceanu.
Alegerea ca preşedinte al USR pe Dacian Cioloş poate crea o oportunitate nouă pentru guvernarea României cu o largă deschidere spre UE, cu condiţia ca preşedintele Klaus Iohannis să fie echidistant şi să joace cinstit cu românii pentru a rămâne în istorie ca un preşedinte stimat şi respectat şi nu hulit precum sunt cei de până acum.
Sper că liderii din PNL care mai au un pic de respect pentru poporul român să-l determine pe Cîţu să reia colaborarea cu USR şi să înceapă adevăratele reforme anunţate în alegeri, renunţând la atitudinea sa arogantă şi de mic dictator. Părerea mea!