Tot ieri, la postul de radio Europa FM, în emisiunea sa de dialog direct cu ascultătorii, Moise Guran i-a întrebat pe cei intraţi în direct câtă încredere trebuie să avem în Germania. Răspunsurile au fost preponderent de încredere.
Personal, cred că datorită preşedintelui Klaus vom avea cu Germania o apropiere politică şi economică iar românii aflaţi la muncă vor fi priviţi cu ceva mai multă bunăvoinţă. Dar Germania are interese majore cu Rusia, interese economice şi mai ales politice. Germania este acum în situaţia de a stabili Uniunii Europene ce poziţie politică trebuie adoptată faţă de Moscova.
Să avem în vedere că Angela Merkel se cunoaşte cu Vladimir Putin de mai mulţi ani iar colaborarea lor de-a lungul timpului nu este cunoscută în detaliu. În schimb, de când Rtusia a devenit agresivă faţă de politica militară a NATO şi cea economică a UE şi a început ofensiva asupra ţărilor di n Vest care au fost sub influenţa puterii Sovietice, Germania n-a ridicat niciodată tonul faţă de o astfel de politică şi a îndemnat tot timpul ţările UE să fie calme şi lucide şi să nu se grăbească de a lua măsuri de sancţionare a Rusiei care să-l supere prea tare pe ţarul de la Moscova.
Dfe când Putin a ocupat Crimeea şi a atacat estul Ucrainei, toate ţările UE au fost solidare în a aplica sancţiuni dure Rusiei mai puţin Germania prin vocea Angelei Merkel a îndemnat la prudenţă şi la dialog politic.
O suspectez pe Angela Merkel de o înţelegere separată de UE cu Vladimir Putin. Când s-a răsuflat că americanii au ascultat convorbirile telefonice ale Angelei Merkel, pentru cine a ştiut să prelucreze informaţia dincolo de un simplu gest diplomatic inamical, şi-a dat seama că americanii n-au procedat aşa decât determinaţi de un motiv extrem de important pentru ei. Iar acest motiv probabil era să ştie ce discută la telefon Merkel şi Putin.
Ce s-a ales din negocierile de la Minsk 2? Nimic concret. Putin şi-a continuat ofensiva în estul Ucrainei şi a iniţiat manevre militare în graniţa cu Ţările Baltice. Impresia mea a fost că la Minsk, prezenţa preşedintelui Franţei Franois Hollande în compania Angelei Merkel a fost juna de decor. Hollande n-a priceput că la Minsk, Angela Merkel a condus negocierile în aşa fel încât avantajul să fie de partea lui Vladimir Putin. Prin nicio declaraţie a sa Merkel n-a condamnat explicit şi cu maximă severitate politica militară a lui Putin, situându-se pe o poziţie duplicitară. Tot Merkel a fost cea care de fiecare dată când se punea problema de aplicat noi sancţiuni economice Rusiei încerca îndulcirea acestora pe motiv că riposta Rusiei ar putea afecta politica energetică din interiorul UE.
Revenind la întrebarea jurnaliştilor români şi răspunsul Angelei Merkel destul de evaziv iarăşi trebuie să avem în vedere că aceasta n-a încurajat niciodată curentul unionist din Republica Moldova faţă de România şi n-a condamnat cu severitate amestecul Rusiei în zona Transnistriei.
Relaţia amicală şi reciproc protectoare dintre Merkel şi Putin poate crea suspiciunea unei înţelegeri politice între cei doi, un fel de pact ca cel semnat la 23 august 1939 de către Ribbentrop Molotov.
Radicali faţă de politica Rusiei pot fi consideraţi preşedintele Hollande şi premierul britanic David Cameron. Dealtfel Cameron a şi atenţionat UE că există riscul ca Rusia să atace Ţările Baltice iar un oficial NATO a declarat că Putin ar fi în stare să declanşeze un război nuclear.
Putin se crede puternic şi va continua să sfideze UE şi NATO pentru că America are un preşedinte extrem de slab în a lua decizii radicale şi de însemnătate istorică, capabile să taie avântul expansionist al lui Putin de a reface zona de influenţă a fostei Uniuni Sovietice.
Cred că am punctat cu suficiente argumente care să ne determine să fim prudenţi în relaţiile cu Germania iar încrederea noastră în colaborarea cu ea să fie punctuală şi nu de ansamblu. Istoria noastră ne arată că deşi am avut regi de origine germană, când a fost cazul aceştia n-au ezitat să intre în conflict armat Germania apărând interesul naţional. Sper că şi Klaus Iohannis va fi demn urmaş al acestor regi şi nu se va lăsa atras în vreo capcană politică întinsă de Merkel şi să ne trezim mâine, poimâine că marele nostru prieten german ne-a vândut fratelui mai mare Rusia, respectând o anumită înţelegere dintre ei. Părerea mea!