Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Cultură
Anunţuri
Fapt divers
Editorial
Sănătate
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Ofertă de afaceri
Umor
Gastronomie
Pamflet
Caricaturi
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.8697 lei
1 USD = 3.9827 lei


Număr accesări
Astăzi:
15938
De la 07 Ianuarie 2003
89281687
Editorial

Poporul, Băsescu, România!

  • Ioan Rotundu
  • 15 December 2008, 23:00
Ieri, după ce Teodor Stolojan a anunţat că renunţă la funcţia de prim ministru desemnat chiar de către cel care l-a plâns cu lacrimi de crocodil în 3 octombrie 2004, când a renunţat să mai candideze la preşedinţia României, toate televiziunile şi posturile de radio naţionale şi locale s-au umplut de analişti politici care şi-au dat cu părerea în fel şi chip. Ba că Stolojan a fost în înţelegere cu preşedintele Băsescu, ba că s-a răzbunat pe Băsescu pentru episodul lacrimogen din toamna lui 2004, ba că omul este nebun şi locul lui ar fi la balamuc.
Istoria va descâlci ce s-a întâmplat în 3 octombrie 2004, cum va descâlci ce s-a întâmplat în noaptea de duminică spre luni, adică între 14 şi 15 decembrie 2008, noapte care a dus la demisia lui Stolojan, noapte care ar putea concura, la scară mai mică, cu cea a Sfântului Bartolomeu. Numai că în noaptea de 23 spre 24 august 1572, în Franţa au fost măcelăriţi protestanţii (hughenoţii) de către catolicii fanatici, iar şeful lor spiritual, amiralul hughenot Gaspard de Coligny, doar rănit. La noi, cei măcelăriţi prin demisia lui Stolojan, care n-a fost rănit, ci declarat nebun, sunt social-democraţii. Iar cel care a dat ordinul de măcel, prin sacrificarea lui Stolojan, n-a fost Caterina, mama regelui Carol, cum s-a întâmplat în Franţa, ci preşedintele Băsescu care, din preşedinte jucător, de ieri a devenit preşedinte autoritar.
Nu toată panarama de ieri trebuie să ne îngrijoreze, pentru că de panarame politice ne bucurăm de patru ani încoace. Ci puterea pe care preşedintele Băsescu a acaparat-o începând de ieri. Constituţional, odată primită decizia lui Stolojan, preşedintele trebuia să reia procedura constituţională de desemnare a unui nou premier. A considerat că ar fi sub demnitatea sa să se împiedice de nişte articole din Constituţia României, aşa că le-a ignorat pur şi simplu. I-a chemat, nu invitat cum s-a spus, la palatul Cotroceni pe Geoană şi Boc şi le-a spus ce-a hotărât, după care a ieşit la măsuţa sa c-un singur picior şi a anunţat că noul premier este Emil Boc.
Presa a luat act, după care s-au repezit să publice informaţia şi s-o analizeze pe toate părţile, fără a semnala faptul cel mai grav: preşedintele României a încălcat Constituţia ţării: De cel puţin doi ani încoace tot scriu că preşedintele Băsescu este o persoană extrem de periculoasă, iar ambiţia sa este să devină stăpânul României, cu puteri depline şi nelimitate. Şi Hitler a porni de la gradul de caporal, iar forţele sale malefice l-au ajutat să devină dintr-un mic dictator unul mare, urcuşul în carieră fiindu-i presărat cu milioane de cadavre.
Băsescu a pornit de la gradul de marinar căpitan de vapor, a călcat peste cadavrele adversarilor şi s-a transformat într-un mic dictator. Iar de ieri, forţele malefice care-l stăpânesc l-au ajutat să devină stăpânul autoritar şi de necontestat al României. Căci numirea lui Ermil Boc în funcţia de premier nu înseamnă altceva decât că preşedintele a preluat şi prerogativele acestei funcţii. Boc, premierul, va semna ca primarul de pe vremuri, tot ce-i va cere preşedintele. Dorinţele preşedintelui vor fi multe şi împovărătoare pentru popor. Iar poporul, în loc să se îngrijoreze, să protesteze, să-i ceară preşedintelui să-i respecte voinţa exprimată prin votul din 30 noiembrie, jubilează.
Cred că Marius Tucă, când a anexat unui număr din Jurnalul Naţional CD-iul cu cântecele patriotice ale Ansamblului „Doina” al Armatei, a avut o viziune demnă de Nostradamus. Am cumpărat acel CD, iar în timp ce-am scris acest editorial am ascultat melodia „Suntem oştirea mândră şi vitează”, cu refrenul „Poporul, Ceauşescu, România!”. Am corectat refrenul în „Poporul, Băsescu, România!”, în rest nefiind necesară vreo altă modificare. Am tânjit după dictatură. Iată că Dumnezeu ne-a împlinit dorinţa. Sper să nu ne părăsească de tot, abandonându-ne la cheremul lui Băsescu. Părerea mea!

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Fundaţia Panteonul României
Textul integral al Parteneriatului pentru România
semnat în 14 decembrie 2008 de către PSD şi PDL
Între impotenţă şi cancer
Horoscop
De la focul de artificii la demolări
Românul şi regimul
Românii din Canada, invitaţi să salveze animale fără stăpân
Pensionar italian salvat de un român de la înec
Ce spune presa străină despre noua coaliţie de la Bucureşti
De ce-a primit Stolojan şutul în fund?
Pregătiri pentru iarnă din partea DAP
Tăiatul porcului nu-i o treabă uşoară (II)
Botoşănenii nu se mai căsătoresc de „cruzi”
Cazuri de nou născuţi fără calotă craniană
Greu cu dările!
O focoasă la Baranca!
Ţiganii au drepturi chiar şi după gratii
Cadrele didactice din întreaga ţară s-au adunat la Vlădeni
concurs naţional de artă plastică
Medicii de familie vor plăti din buzunar anumite reţete gratuite
Nicolau ştie că nu-i corectă măsura, dar o va aplica
Tot mai puţine posturi vacante
Bătrânii norocoşi vor trăi în condiţii europene, restul… Dumnezeu cu mila
Probleme la decontarea certificatelor medicale
Guvernul lui Emil Boc
lista cu miniştrii propuşi
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă