Volumul a fost intitulat Flămânzi decembrie 89 Revoluţie sau impostură? şi a apărut la editura AXA Botoşani în cursul anului 2014.
Volumul este extrem de valoros ca memorialistică şi surprinde cu talent jurnalistic impresiile locuitorilor din zona actualului oraş Flămânzi, o zonă cu o istorie frământată şi nu lipsită de acte de violenţă socială atunci când ţăranii n-au mai răbdat condiţiile aspre impuse de arendaşii boierilor.
Lansarea volumului a avut loc în Sala de şedinţe a consiliului local Flămânzi, în prezenţa mai multor personalităţi, sub patronajul primarului liberal Dan Oloeru. Am fost unul dintre invitaţii de onoare care alături de istoricul Gheorghe Median am recenzat verbal importanţa lucrării. Dacă eu m-am axat pe importanţa lucrării ca şi contribuţie la publicistica botoşăneană, istoricul Median a reliefat importanţa deosebită a rolului pe care impresiile culese de jurnalist de la cetăţeni îl va juca pentru generaţiile viitoare.
Alături de prezentatorii volumului a luat cuvântul şi primarul Dan Oloeru care s-a arătat onorat să fie parte activă la lansarea unei asemenea lucrări pe care a lăudat-o şi a apreciat-o, mulţumind autorului pentru interesul pe care l-a manifestat pentru comunitatea din zona Flămânzi.
Numai că după lansare lucrurile au luat o întorsătură ciudată. Un anume profesor, Morcov, Pătrunjel sau Păstârnac, sau cum l-o mai fi chemând, a fost perceput de localnici la evenimentele din decembrie 1989 ca fiind informator al Securităţii. Gomboş a consemnat aceste impresii iar profesorul, despre care mi s-a spus că-i un cotoros şi nemulţumit veşnic de tot ce-l înconjoară, l-a chemat în judecată pe Gomboş pentru că i-a denigrat imaginea făcându-l informator al Securităţii. Nu Gomboş l-a declarat informator ci percepţia localnicilor ca rezultat al comportamentului ciudat al profesorului în acele zile fierbinţi de decembrie 1989 care a părăsit localitatea şi s-a refugiat undeva pe la Iaşi.
Cererea de chemare în judecată a fost pusă pe rol la judecătoria Botoşani. Ar fi multe de comentat cu privire la admisibilitatea unei astfel de cereri de chemare în judecată având in vedere drepturile constituţionale la opinie şi libertatea de exprimare dar mai ales dreptul acestui popor de a-şi cunoaşte propria istorie aşa cum s-a derulat ea.
Printre martorii propuşi în apărare de profesorul legumă s-a aflat şi primarul oraşului Flămânzi, Dan Oloeru. Acesta s-a situat de partea profesorului şi l-a blamat pe Gomboş în fel şi chip. A procedat aşa pentru că Gomboş este unul dintre jurnaliştii din zonă care-l sancţionează critic ori de câte ori primarul comite abateri de la lege şi, slavă Domnului, la acest capitol primarul este fruntaş. Modul în care a procedat primarul este unul de impostor cultural. Când a fost cinstit cu el însuşi, când a lăudat cartea lui Gomboş sau când s-a situat pe baricada profesorului suspectat de comunitate că a fost informatorul Securităţii? Dacă avem în vedere comportamentul primarului Oloeru, cel de infractor, el desfigurând în bătaie o adolescentă pentru că nu i-a cedat sexual, poziţia de impostor pe care s-a situat în depunerea mărturiei este explicabilă.
Procedural, judecătorul îl întreabă pe martor dacă este cumva în duşmănie cu cel împotriva căruia depune mărturie iar martorul este obligat, sub jurământ, să spună adevărul. Oloeru l-a minţit pe judecător pentru că nu i declarat că este în duşmănie cu Gabi Gomboş şi că l-a chemat pe acesta în judecată pentru că l-a făut infractor prin scrierile sale.
Păi este infractor cu acte în toată regula pentru că a fost condamnat penal şi obligat la plata de daune morale şi materiale către adolescenta desfigurată în bătaie. Acum, că Oloeru a minţit sub jurământul de martor, sunt curios cum va proceda judecătorul de şedinţă la pronunţarea sentinţei.
Ioan Rotundu
