Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Anunţuri
Editorial
Horoscop
Umor
Gastronomie
Pamflet
Remember
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.8697 lei
1 USD = 3.9827 lei


Număr accesări
Astăzi:
9556
De la 07 Ianuarie 2003
101993853
Editorial

Scurt istoric al sacului cu promisiuni

  • Ioan Rotundu
  • 4 August 2010, 23:00
Imediat după evenimentele din decembrie 1989, politicienii de rang naţional, prezidenţial şi guvernamental, nu ne-au lipsit. Primul, care a călcat Botoşanii pe urmele lui Ceauşescu, a fost autoinstalatul preşedinte al CPUN, Ion Iliescu. Într-o zi de martie 1990 el a vizitat Botoşanii, iar botoşănenii s-au îmbulzit şi s-au călcat pe picioare în perimetrul din faţa Casei sindicatelor să-l admire, să-l pipăie pentru a se convinge că-i şi el om şi nu-i vreun trimis al divinităţii să-i salveze pe români din întunericul comunismului. Iliescu a fost nevoit să ajungă la balconul clădirii, intrând pe un geam. A privit cu admiraţie blocurile de pe Marchian, cu balcoanele încărcate cu ciorchine de oameni, cu acoperişurile plate străjuite de botoşăneni ce parcă-i asigurau garda personală, ca pe vremuri străjerii aflaţi pe zidurile cetăţii.
Discursul lui iliescu din acest moment a fost unul ce-a exaltat întreaga audienţă. Pe scurt, Ilieascu ne-a promis viaţa de vis a capitaliştilor, dar adaptată la un comunism cu faţă umană. Ne-a promis terminarea imediată a căii ferate Săveni – Darabani, cu ramificaţie la Rădăuţi Prut. Iliescu a plecat, dar primul ministru de atunci, Petre Roman, n-a dat pentru lucrarea CFR nici o leţcaie.
Timpul a început să treacă, iar comunismul cu faţa umană a lui Iliescu să fie înţeles mai bine de români, în special de botoşăneni. Proprietatea privată îşi făcea loc, dând din coate printre marile fabrici şi uzine comuniste, care, cu conducători ce nu pricepeau nici în ruptul capului de ce nu li mai rezolvă problemele la partid şi minister, descopereau pe viu falimentul ce-l văzuseră numai prin filmele capitaliste. Rând pe rând au început să se stingă luminile puternicelor centre muncitoreşti din zona industrială a Botoşanilor, iar muncitorii să descopere rostul grevelor.
La Bucureşti, folosind minerii pe post de măturoi politic, Iliescu l-a debarcat pe premierul Roman. Supărat, acesta şi-a tras o felie din PDSR, formând PD-ul. După care a pornit prin ţară, să-şi facă auzite promisiunile electorale. În ajunul alegerilor din 1996 a ajuns şi pe la Botoşani. L-am însoţit într-un tur prin judeţ. Traseul, pe care atunci i l-a fixat Vicenţiu Daniliuc, ca preşedinte al PD Botoşani, a avut trecere şi prin Rădăuţi Prut. A aflat Roman de calea ferată proptită cu botul în dreptul satului Podriga şi a promis bani mulţi. A mai promis bani pentru drumul judeţean Darabani – Mileanca – George Enescu – Cordăreni, pe unde l-a dus Daniliuc, de i s-au făcut creierii lui Roman cârcei de la atâtea gropi. Vorbele lui Roman au rămas doar la stadiul de promisiuni. Singura realizare a fost atunci că l-a trimis pe Daniliuc la locul său de origine, pentru că l-a purtat pe cele mai desfundate drumuri din judeţ.
Roman a ajuns la putere, iar Iliescu cu ai săi în opoziţie. A fost rândul lui Nicolae Văcăroiu, fost premier, să vină la Botoşani. Ne-a ascultat doleanţele, a stat de vorbă cu prefectul acelor vremuri, Alexandru Simionovici şi a decretat: „Aduceţi-mă la putere şi vă scot din rahatul în care vă aflaţi!”. Au venit şi cei aflaţi la putere: Quintus, Remeş, Stoica şi chiar tinerelul Crin Antonescu, ministrul Tineretului, cu un sac doldora de promisiuni. Antonescu a promis bani pentru Sala sporturilor, dar până la Bucureşti a uitat. Nu ne-am ales cu nimic, decât că s-au mai închis câteva fabrici proaspăt privatizate şi jumulite de patronii veniţi de aiurea.
În 2000 botoşănenii au votat masiv cu tufa de trandafiri, sătui să nu mai zărească luminiţa de la capătul tunelului. Premierul Năstase ne-a călcat urbea. L-a urmat şi Iliescu, revenit în forţă la Cotroceni. Ni s-a promis o autostradă care să lege Botoşanii direct de Kiev, de Lvov, de Moscova. Ni s-a promis aducerea la Botoşani a căii ferate Hârlău – Flămânzi. Nimic din toate acestea. Dimpotrivă, între timp s-a degradat şi drumul naţional Tg. Frumos – Botoşani.
Supăraţi că iar s-au ales cu promisiuni şi de la social-democraţi, botoşănenii s-au uitat galeş către portocalii, pe care în 2004 i-a votat. Mai ales că, pe post de avangardă Mona Muscă, Gheorghe Fluture, Stolojan etc. călcaseră Botoşanii de-a lungul şi de-a latul, cărând după ei sacul doldora în promisiuni.
Au ajuns la putere, s-au certat, s-au scuipat, s-au disipat. Cei rămaşi, liberalii cu culoarea lor portocalie spălăcită rău de tot de către Băsescu, vin din nou la Botoşani. Tot cu promisiuni. Ministrul Orban, Dobre, Adomniţei au venit, au văzut, au promis. După care, ajunşi la Bucureşti, au constatat că promisiunile lor de la Botoşani nu se potrivesc cu interesele politice de la Bucureşti. Drept urmare, ne-au comunicat că, pe moment, nu pot să ne rezolve nici o problemă din cele notate pe agenda lor ministerială.
Îi aşteptăm la anul, an electoral, să-şi reînnoiască notiţele cu alte promisiuni şi momeli politice. În ce ne priveşte, de câte ori am fost fraieriţi din 90 încoace, dacă o să mai fim odată n-o fi moarte de om. Obişnuinţa este a doua natură, iar noi ne-am obişnuit să fim fraieriţi. Că doar votăm sentimental, nu raţional! Părerea mea!
JD 28.05.2007 – format electronic

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Horoscop
Program Tv SOMAX, joi, 5 august
Soţii Alexa s-au sinucis, cine-s vinovaţii?
Bancul zilei: Tată la… 15 ani
Friptura care-i scoate din sărite pe vecini
Hai, că te-am găbuit, şmecherule!
Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi

Blogul lui Rotundu
Arhivă