Ieri, adică vineri, la sediul Autorităţii de Sănătate Publică Botoşani, în prezenţa factorilor de răspundere din sistem şi a celor din administraţia publică locală a avut loc o analiză cu privire la principalele greutăţi cu care se confruntă Sănătatea botoşăneană. În cadrul acestor dezbateri medicul Gabriel Oprişanu, care este şi directorul interimar al ASP, a lăsat să se înţeleagă că vinovat de şpaga pe care o iau medicii ar fi chiar pacientul.
Oprişanu crede că sunt mai multe împrejurări care-l determină pe medic să primească bani sau orice ale foloase necuvenite. Mai întâi că, mulţumit de tratamentul la care este supus, pacientul simte nevoie unei recompense către medic, iar medicul, pentru a nu-l jigni, primeşte ceea ce i se oferă. Apoi, sunt cazuri de pacienţi care cred că dacă medicul îi refuză banii sau obiectele oferite, o face pentru că şansele pacientului de supravieţuire sunt minime. Şi, atunci, pentru a-i întări moralul, medicul acceptă să primească şpaga, mita sau cum s-o mai fi numind conţinutul din plic sau sacoşă.
În nici un caz nu acceptă Oprişanu că sunt medici care ar impune pacientului să dea anumite sume de bani ori că nu l-ar trata, opera sau trimite la clinici de specialitate decât numai dacă efortul său este recompensat financiar ori material. Cred că afirmaţia lui Oprişanu este de un tupeu ieşit din comun, este o jignire adusă sutelor de pacienţi care-şi rup bucata de la gură ca să dea medicului un ban, pentru că altfel sunt trataţi precum câinii, sau chiar mai rău.
Poziţia pe care s-a situat medicul Oprişanu este una de solidaritate de breaslă, este soluţia imorală pe care o susţine şi promovează, în dispreţul celor care au trecut prin spitale şi ştiu cât de greu le-a venit, dacă n-au avut pus deoparte un ban pentru medic. Asistentele, femeile de serviciu formează o altă categorie a personalului din spital obişnuit cu şperţul. Nu le bagi ceva în buzunar, nu eşti luat în seamă. Oprişanu cunoaşte foarte bine aceste aspecte, dar le ascunde cu bună ştiinţă, căutând să ne prostească pe faţă.
Se spune că şpaga cea mai mare este impusă femeilor care ajung la Maternitate. Este vai de capul gravidelor care vin să nască şi n-au bani pentru doctor şi asistente. La Maternitate trebuie să dai începând de la portar şi până la medicul şef de secţie, care face operaţii de cezariană.
Nu dai, naşti în dureri cumplite sau te taie şi te coase în bătaie de jos, multe mame necăjite rămânând cu cicatrice oribilă pe toată viaţa.
Pacientul este determinat să dea, i se spune verde în faţă cât îl costă una sau alta. Să mai adăugăm bătaia de joc a medicului care-şi pune pacientul internat să cumpere unele medicamente, dacă vrea să-l facă sănătos.
Cu acelaşi tupeu, dar condimentat din plin cu nesimţire faţă de necazurile bolnavilor, a mai afirmat Oprişanu că unii dau şpagă la medic ca să obţină mai multe zile de concediu medical sau să se pensioneze. În viziunea sa, vinovat este bolnavul şi nu medicul care, contra unei sume de bani sau o paporniţă cu lapte, brânză, smântână ori carne, îşi dezonorează profesia şi comite ilegalităţi.
Am mai spus-o şi nu mă feresc s-o repet: omul bogat nu-l crede pe cel sărac. Iar Oprişanu este un medic bogat, extrem de bogat.