Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Cultură
Anunţuri
Economic
Fapt divers
Editorial
Învăţământ
Sănătate
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.8286 lei
1 USD = 4.4674 lei


Număr accesări
Astăzi:
245
De la 07 Ianuarie 2003
78530087
Editorial

Zvastica nemţească este românească

  • Ioan Rotundu
  • 14 November 2010, 23:00
Sâmbătă, 13 noiembrie 2010, la Sala de şedinţe a Consiliului Local Orăşenesc Săveni din incinta Primăriei s-a consumat un eveniment cultural extrem de important pentru intelectualitatea din zonă dar nebăgat în seamă de restul populaţiei. Cel care a reuşit să umple sala cu intelectualii din zonă dar şi veniţi din Botoşani a fost prof. pensionar Ilie Avărvări, care a lansat cartea monografică Borolea 1432 – 2007. Volumul este o înmănunchere de sute de documente care atestă modul de viaţă economic, social şi politic a satului Borolea din perioada Evului mediu până în modernitate. Practic, volumul este un apendice la cel lansat acum trei nani, în 2007, şi intitulat Borolea – sat vechi de răzeşi.
Rod al muncii multor ani, volumul a fost extrem de bine primit de cei avizaţi asupra unor astfel de lucrări monografice. Prezentarea a fost făcută de către istoricul Ionel Bejenaru, şi el proaspăt pensionat din funcţia de şef Secţie Memorialistică a Muzeului Judeţean Botoşani. Au ţinut să ia cuvântul Constantin Cojocaru, profesorul săvinean care a scris monografia oraşului Săveni dar şi o importantă lucrare despre structurile administrativ-teritoriale la judeţului Botoşani.
Preotul Ioan Canciuc, acest cărturar de seamă al judeţului Botoşani, autor al mai multor lucrări monografice despre bisericile creştin-ortodoxe ale judeţului Botoşani dar şi contributor la realizarea unei monumentale lucrări toponimice a localităţilor din România sub egida Academiei Române a apreciat eforul prof. Avărvări şi strădania sa de a lăsa moştenire generaţiilor viitoare de boroleni o zestre spirituală cu care să se mândrească.
Cum era şi firesc, a fost evocată personalitatea prof. Aristotel şi Ortansa Crâşmaru, familia care a pus bazele cercetărilor arheologice din zona Săvenilor şi care au făcut descoperiri importante, piese din colecţia lor ce aparţin culturii Cucuteni uimind în prezent lumea întreagă prin expunerea la fel de fel de expoziţii.
Dealtfel, evenimentul cultural al lansării acestei lucrări a fost completat în mod fericit de un altul. Maria Diaconescu, arheolog în cadrul Muzeului Judeţean Botoşani a organizat la muzeul arheologic din Săveni o microexpoziţie cu vase din cultura Cucuteni, o parte dintre ele descoperite chiar de soţii Crâşmaru. Piesele tocmai au fost aduse din străinătate, unde au fost expuse la expoziţii din New York, Olanda, Franţa, Italia, Grecia, Londra etc. trezind interesul străinilor pentru cunoaşterea tradiţiilor culturale româneşti.
Toţi participanţii, de la lansarea lucrării monografice s-au deplasat în grup compact la muzeu şi au admirat piesele expuse. Cu acest prilej, arheologul Maria Diaconescu a atras atenţia că pe unele vase vechi de acum 5 – 6 mii de ani, apare crucea încârligată, zvastica nemţească. Cum piesele sunt mai vechi decât obiectele indiene pe care se poate vedea aceeaşi zvastică, rezultă că această cruce încârligată descoperită pe vasele ce aparţin culturii Cucuteni are întâietate istorică.
A mai propus doamna Maria Diaconescu ca în memoria soţilor Crâşmaru, fondatorii muzeului din Săveni, instituţia să poarte numele acestora. Din păcate, pentru a se putea împlini această dorinţă este nevoie de aprobarea Consiliului Judeţean Botoşani. Ori, se ştie, această instituţie este condusă de Mihai Ţâbuleac, un duşman înrăit al culturii botoşănene autohtone.
Revenind la evenimentul legat de lansarea volumului monografic, trebuie să consemnez cu regret că, din păcate, noua generaţie de profesori nu mai are aplecare spre astfel de îndeletniciri intelectuale, cei care mai scriu lucrări monografice fiind actualii profesori pensionari, tot mai puţini la număr de la un an la altul.
Ar fi păcat să se piardă o tradiţie aşa de frumoasă, aceea de a continua munca vechilor cronicari de curte domnească prin scrieri monografice. Numai aşa ne vom cunoaşte şi respecta istoria noastră, a poporului român, care este pentru noi un puternic motiv de mândrie în faţa lumii. Părerea mea!

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Horoscop
Bancul zilei: Fotbal în avion
O guvernare PNL-PDL nu e posibilă, cel puţin până în 2012
Băsescu riscă suspendarea dacă promulga Legea educaţiei în forma asumată de Guvern
Criza în România este la început
Arieratele sunt poate una dintre cauzele pentru care avem recesiune si inflaţie
sunt mai grave decât deficiţele
Un presupus OZN, filmat deasupra României
Germania sprijină aderarea României la Spaţiul Schengen
Bulgarii şi ruşii au semnat acordul privind South Stream
şeful Gazprom: Bulgaria e la adăpost faţă de concurenţa României în acest proiect
Refacerea Alianţei D.A. este doar o problemă de timp
până se calmează Crin Antonescu
Sorin Oancea ar urma să părăsească trustul Intact
Radu Moraru ar putea pleca la de la B1 la RCS&RDS
Un submarin chinez a lansat racheta observată luni in California
Mercedes nu a investit în România din cauza lipsei unei infrastructuri rutiere dezvoltate
Două drapele tricolor uriaşe au fost arborate pe Arcul de Triumf din Chisinau
Eveniment intelectual de vârf la Primăria Săveni
Dezmăţ credincios în numele lui Dumnezeu
Senatorul Liviu Câmpanu l-a ironizat pe prefectul Cristian Roman
Fluturaşi aruncaţi prin oraş
de Ziua Combaterii Violenţei Împotriva Femeii
„Haideţi să jucăm şah, prieteni!”
Victor Mihalachi recompensat chiar de IPS Teofan
Profesorii botoşăneni vor putea preda în şcolile britanice
Medicii de familie vor avea plafon la prescripţia de medicamente
Profesorii vor să obţină respectul elevilor, chiar şi cu de-a sila
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă