Sistemul de autoguvernari minoritare sângereaza din toti porii, pentru alegerile minoritare din toamna sunt prevazute numeroase fraude electorale, iar minoritatile din Ungaria îsi pierd limba materna pe zi ce trece. Reprezentarea în parlament a minoritatilor este o promisiune nerespectata deja de peste doua decenii. Nici unul dintre partidele care se lupta acum, în campanie electorala, pentru a intra în noul parlament de la Budapesta, nu are în program problemele minoritatilor.
Asta poate sa fie din doua motive:
1. Pentru ca atât socialistii cât si democratii sau extremistii considera ca toti cei care traim în Ungaria suntem unguri (doar si sloganul Jobbik-ului ne arata ca „Ungaria este a ungurilor", deci toti suntem unguri) si deci minoritatile nu au probleme diferite de populatia majoritara;
2. Pentru ca absolut nu conteaza pentru ei nici slovacii, nici sârbii, nici românii si nici o alta nationalitate, numai atunci când suntem folositi ca moneda de schimb în relatia cu tarile noastre mama.
Dar ca sa nu poata sa stea chiar atât de linistiti politicienii maghiari, Comitetul Ministrilor din cadrul Consiliului Europei a facut zilele trecute sase noi recomandari pentru Ungaria în legatura cu respectarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, pe care Ungaria a semnat-o printre primii, înca în anul 1995. Raportul publicat pe 10 martie 2010, la Strasbourg, arata însa ca Ungaria mai are mult de facut pentru raspândirea în diferitele domenii ale vietii publice si culturale a limbilor minoritatilor.
Printre altele, Comitetul Ministrilor cere ca Ungaria „sa elaboreze o politica si un plan pe termen lung pentru învatarea limbilor minoritare", „sa întareasca situatia financiara a predarii limbilor minoritare", „sa intensifice crearea scolilor bilingve la toate nivelurile de educatie" si „sa creasca numarul profesorilor care sunt capabili sa predea materiile de specialitate în limbile minoritatilor". Se mai recomanda îmbogatirea ofertei programelor televizate pentru minoritati si finantarea cursurilor de perfectionare pentru jurnalistii care folosesc limbile minoritatilor.
Nu suna rau, pacat ca realitatea este cam departe de aceste propuneri. Poate nu la toate minoritatile, dar la români cu siguranta. Situatia învatamântului din scolile asa-zis românesti este dureroasa: nici pâna azi nu sunt manuale de româna la toate materiile, iar pentru profesori nu se organizeaza cursuri de perfectionare eficace, al caror rezultate sa se observe în munca de la scoli. Cum putem sa vorbim despre scoli bilingve când elevii nu stiu sa se exprime decât într-o singura limba: în maghiara.
Situatia presei minoritatilor, atât scrisa cât si cea electronica, este într-o stare mult mai proasta decât acum 15 ani. Si exemplele negative le-am mai putea însira. În Ungaria, peste trei saptamâni vor fi noi alegeri parlamentare. Cu toate ca acum nici un partid nu le baga în seama, minoritatile spera sa aiba în urmatorii patru ani un parlament si un guvern mai bun. Sperante desarte. În doua decenii a trebuit sa ne dam seama ca, de exemplu, pentru noi, românii, ajutorul niciodata nu o sa mai vina de la Budapesta, ci mai degraba de la Bucuresti, Strasbourg sau Bruxelles. Punem pariu?
Un editorial de Eva Iova, Foaia Romaneasca
Romanian Global News