Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Anunţuri
Economic
Sport
Administraţie
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Comentarii
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.8286 lei
1 USD = 4.4674 lei


Număr accesări
Astăzi:
23814
De la 07 Ianuarie 2003
76469983

Există o „diaspora moldovenească”?

  • 6 June 2008, 23:00
R. Moldova, stat aparut pe harta lumii cu putina vreme in urma, s-a remarcat mai degraba prin exodul cetatenilor sai de la 1990 incoace. Aceasta masa de cetateni, cea mai importanta din Europa, din punct de vedere proportional, este definita acum ca o „diaspora”. Cine sunt ei, cati sunt, de ce au plecat, ce au lasat in urma lor si cu ce au imbogatit patrimoniul valorilor autohtone? Aceastea sunt intrebarile care pot clarifica daca exista realmente o diaspora moldoveneasca si cu ce se deosebeste ea de celelalte similare. Un proverb rus, inspirat de o veche zicala latina, spune ca „Patria mea este acolo unde imi este bine”. Noua, celor din spatiul spiritual romanesc, popor autohton, nascut si crescut pe aceste meleaguri, sintagma data pare sa ne fie mai putin caracteristica. Totusi, istoria nu ne-a fost favorabila intotdeauna. Sau, mai bine zis, a fost mai degraba defavorabila cu acest neam. De-a lungul vremurilor, multi romani basarabeni au fost nevoiti sa intre in diaspora, fie cu voie, fara voie sau de nevoie, din cauze dintre cele mai diverse, politice si geopolitice, economice si sociale, spirituale sau religioase.
Este greu de vorbit despre o „diaspora moldoveneasca”, pentru ca nu stim ce inseamna, cand a inceput ea, din cine e compusa si, mai ales, care este legatura ei cu „diaspora romaneasca”.
Ocupaţia sovietică şi diaspora basarabeană
Cei mai multi din teritoriul dintre Prut si Nistru au plecat inainte de ocupatia sovietica. Nume precum Anton Crihan, (initiator al Unirii de la 1918), Leon Donici (prozator, publicist, dramatirg si actor plecat in 1924 la Paris si fondator al organizatiei „Cercul Basarabenilor”), sau Sergiu Grossu (poet, publicist si activist pe taramul culturii romanesti), Stefan Ciobanu (membru titular al Academiei Romane), au fost printre primii care au conturat specificul diasporei basarabene. Aceste nume celebre sunt cei care, dupa ce au facut periplu prin lume si neputand reveni acasa, in Basarabia, s-au intors in Romania unde si-au gasit locul prielnic pentru linistea si definitivarea operelor lor.
O intreaga pleiada de intelectuali romani au venit din Basarabia in Romania dupa ocupatia sovietica din 1940. Familia Baconschi, de exemplu, a carui descendent, Teodor Baconschi, este astazi ambasadorul statului Roman la Paris este un caz concret. Pentru altii, care nu s-au stabilit in Romania, aceasta a fost mai mult o punte spre Occident. Exemple pot fi gasite chiar printre contemporanii nostri. Nume precum binecunoscutul poet, dramaturg, si eseist Nicolae Lupan, sau lingvistul Eugen Coseriu, ori publicistul Paul Goma, toti situati la Paris, au au contribuit esential la ceea ce numim cultura romana si europeana.
Eugen Coseriu, emblema a diasporei basarabene, este cel care s-a implicat in problemele cuturale si a identitatii romanesti la cel mai inalt nivel. Este cel care a declarat de nenumarate ori de la tribune academice si oficiale, atat in Occident, la Bucuresti, cat si la Chisinau ca: „A promova sub orice forma o limba „moldoveneasca” deosebita de limba romana este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic e o absurditate si utopie; si din punct de vedere politic e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, un act de genocid etnico-cultural”. Paul Goma este un alt caz. Un alt basarabean refugiat la Paris si care a afirmat clar si sigur ca nu revine la Chisinau pana cand „comunismul nu va fi eradicat din radacina”. Nicolae Lupan, un alt nume celebru expluzat din Basarabia si situat in Belgia, creator al Asociatiei „Pro Basarabia si Pro Bucovina” a devenit si el forta luptatoare a idealul romanitatii.
Astfel, drama exilatilor din diaspora de pana la 1940 arata cert ca ei sunt pastratorii idealului romanesc, in diverse forme. Ei fac parte din categorie care se autoexileaza, mai ales din motive politice. Sunt insa cei pentru care daca lucrurile la ei acasa nu merg bine, nu pot sta deoparte, trebuie sa se implice fie si de la distanta. E si firesc sa fie asa.
Diaspora basarabeana mai are un specific. Cei plecati dupa 1940 s-au exprimat atat in apus cat si in rasarit. Exemple pot fi cazul a doi mari oameni de geniu: cel al marelui regizor Emil Loteanu, talentul caruia a fost pe deplin apreciat la Moscova si cel al lui Eugen Grebenicov, omul care prin forta mintii lui a calculat forta scutului termic al navelor rusesti si a carui nume astazi il poarta o constelatie.
Si daca la Moscova unii s-au dezvolat si au ajuns artisti unionali, totusi exista diverse polemici pe marginea acestor ascensiuni. Sunt voci care sustin ca rusii i-ar fi plasat practic pe cei plecati ca intr-o rezervatie si i-au transformat in masini care sa le fie de folos. Dar chiar si in aceasta ecuatie exista o parte buna a lucrurilor. Avantajul este ca cei care constituiau diaspora basarabeana au fost perceputi aproape intotdeauna ca fiind romani, chiar si in Siberia, indiferent ca veneau din Republica Moldova.
Schimbarea de după ’90 sau diaspora statului R. Moldova
Dupa 1990, odata cu aparitia pe harta a noului stat R. Moldova, situatia se schimba. Desi ar trebui sa mearga in Romania sau in Occident in calatorii turistice, exile intelectuale sau motive de afaceri improtante si substantiale, cetatenii R. Moldova merg de nevoie. E drept ca suntem in mileniul trei si lucrurile trebuie vazute in mai mare complexitate; e firesc ca lumea sa se diversifice, dar si sa se unifice. De la ‘90 incoace insa, diaspora moldoveneasca s-a largit vizibil, mai mult de nevoie. Pe lista celor plecati au inceput sa intre tot mai mult basarabeni din diferite categorii sociale. Migrarea masiva a celor peste un milion de cetateni a facut ca astazi diaspora moldoveneasca sa fie raspandita in lume. Saracia de acasa din ultimii ani ne-a sporit diaspora substantial. Astfel ca, astazi, „ai nostri” sunt peste tot, atat in vest cat si in est.
Actuala diaspora se poate impartii in cateva categorii, inegale cantitativ sau calitativ: romanii / moldovenii din Romania, romanii / moldovenii din Rusia (cei care s-au adaugat celor deportati sau urmasilor acestora), romanii / moldovenii din Occident. Inainte de a le discuta pe fiecare in parte, sa abordam problema si din punct de vedere teoretic.
Definirea diasporei depinde de definirea statului
Sunt foarte putine studii si articole teoretice asupra aceastei probleme. Cercetatorul de la Bucuresti, Dan Dungaciu, identifica in publicatia Flux (22.02.08) problema principala a diasporei R. Moldova in modul de definire al identitatii R. Moldova ca atare: sau moldovenist sau polietnicist. „Daca, de pilda, discursul asumat ar fi cel moldovenist, toata armatura institutionala (programe TV, publicatii, finatarea unor manifestari culturale, sustinerea prin biserica) trebuie orientata in acord cu acest deziderat „etnic”: limba, istorie, repere etno-identitare”. In acest caz, consecintele ar fi urmatoarele: „prima: ramanerea pe dinafara a cetatenilor din R. Moldova de alte extractii etnice, vorbitori de limba rusa in general. Pentru ei nu ar exista politici de sustinere etno-identitara, caci cele generate de discursul moldovenist-etnicist-istoricist nu ii ating”. Si a doua consecinta identifcata de cercetatorul din Romania: suprapunerea diasporei din R. Moldova cu cea romaneasca, „caci reperele etno-identitare sunt, practic, identice, inclusiv limba, iar biserica spre care statul R. Moldova ar trebui sa isi orienteze cetatenii in acest caz ar fi cea… romaneasca, adica Mitropolia Basarabiei si Biserica Ortodoxa Romana, caci un asemenea discurs nu ar putea, riguros vorbind, sa orienteze cetateanul R. Moldova spre o biserica de cu totul si cu totul alta identitate etno-lingvistica, respectiv cea rusa de care tine si Mitropolia Moldovei (cazul cetatenilor moldoveni din Italia este emblematic din acest punct de vedere)”.
Dan Dungaciu sustine ca, in cazul unui „discurs polietnic si multicultural asumat la Chisinau”, institutiile statului trebuie sa lucreze in exterior cu aceeasi platforma polietnica, „respectiv, sa aiba drept tinta, toata gama etnica de cetateni aflati in afara frontierelor R. Moldova si sa isi calibreze programele in consecinta”. In realitate, concluzioneaza sociologul Dan Dungaciu, „o asemenea sarcina este dincolo de posibilitatile unui stat, mai ales a R. Moldova, care risca, in cazul „validarii” discursului polietnic si multicultural la Chisinau, sa esueze intr-o incoerenta endemica, cel putin la nivelul relatiei cu cetatenii ei din afara frontierelor”.
Basarabenii din România
Revenind la categoriile anuntate, prima categorie pe care trebuie sa o avem in vedere este compusa din cei care pleaca din spatiul R. Moldova si se muta in Romania. Sunt din ce in ce mai multi si din ce in ce mai cunoscuti. Acum cateva luni in urma, revista VIP Magazin de la Chisinau le-a dedicat un articol amplu si ne-a facut cunostinta cu unii dintre ei: nu-i vedem foarte des la TV si nici la cronicele mondene: succesele vorbesc de la sine. Sunt 11 nume noi de basarabeni recent realizati peste Prut, pe langa cele pe care le cunoastem deja - Anastasia Lazariuc, „Planeta Moldova”, Arsenie Toderas, Anna Lesko, fratii Vaculovschi, Tania Popa (actrita la Teatrul National din Bucuresti), Tina Geru (interpreta), Petrica Ciobanu (actor), Victoria Bucun (coregrafa), Veceslav Ciuhrii (director “InsecFarm”), Nicolae Petrov (presedinte “CarpatAir”). Text de Rodica Trofimov” (VIP Magazin, aprilie 2008).
Este de asteptat ca aceasta parte sa creasca, sa se remarce tot mai mult, sa devina mai vizibila si mai atractiva pentru cei care traiesc in R. Moldova.
In ce masura aceasta categorie se poate defini ca „diaspora moldoveneasca” este greu de spus. Aceasta categorie se simte bine la Bucuresti, ca si la Chisinau, si nu face distinctiile intre „roman” si „moldovean” decat geografic, in nici un caz in termeni moldovenisti.
Românii / moldovenii din Rusia şi fosta URSS
Publicatia Flux prezinta sub semnatura lui Sergiu Praporscic, intr-un articol recent, situatia romanilor / moldovenilor din fostul spatiul al URSS (30 mai 2008). La recensamantul din 2002 din Federatia Rusa aproximativ „178 de mii de cetateni rusi s-au declarat romani, moldoveni sau volohi (acestora li se mai adauga peste 250 de mii de cetateni moldoveni, aflati la munci, multi dintre ei impreuna cu copii, in Federatia Rusa, dintre care mai mult de jumatate se afla in orasul si regiunea Moscova)”. Cu toate acestea, afirma autorul articolului, „in Rusia nu exista nici o institutie de invatamant sau culturala in limba romana cu finantare de la Bugetul de stat al Federatiei Ruse”.
Rezultatele guvernului de la Chisinau pe aceasta directie nu sunt deloc notabile. Gheorghe Tihenchi, vicepresedintele Asociatiei “Moldova” de la Moscova, declara, citat de BBC (mai 2006, autor Corneliu Rusnac), ca acel program guvernamental de sustinere a diasporei nu are sanse de reusita din cauza ca legaturile dintre basarabenii din Rusia si autoritatile de la Chisinau, spune Tihenchi, exista mai mult la nivel de declaratii decat in realitate: “Practic nu-i nici o sustinere. Singura sustinere, si aceea prea mica, este ca, pe langa o scoala din Moscova, functioneaza cursuri de limba numita moldoveneasca, limba romana. Se mai organizeaza diferite actiuni culturale, dar in ultimul timp mai putin, fiindca, din pacate, nu prea dispunem de posibilitati materiale care ne-ar permite sa fim mai activi”.
Problema este ca, dupa cum remarca si reportajul BBC, in unele situatii este imposibil de deosebit intre diaspora "moldoveneasca" si cea "romaneasca", deoarece o buna parte dintre basarabenii din diaspora se considera romani. De aici si concluzia logica: “responsabilitatea pentru aceasta situatie le revine, in egala masura, atat autoritatilor de la Chisinau, cat si celor de la Bucuresti”.
Acest lucru este confirmat si de Gheorghe Tihenchi, vicepresedintele Asociatiei "Moldova" de la Moscova. El spune ca la Moscova exista cateva organizatii ale basarabenilor, dintre care una se numeste Asociatia de cultura romano-rusa.
Moldovenii / românii din Occident
In prezent, aproximativ un sfert din populatia apta de munca din Moldova se afla peste hotare, arata studioul „O analiza a legaturilor existente intre comunitatile moldovenesti de peste hotare si patria lor” ( OIM, mai 2007). O buna parte dintre acestia muncesc in Occident ( Italia, Spania, Portugalia etc.). Relatia lor cu statul R. Moldova este extrem de firava.
Rolul lor pare sa fie doar de furnizori de remitente pentru membrii familiilor lor. Dupa cum atesta si raportul citat, „aceasta este mai degraba o legatura directa cu familia decat cu o identitate colectiva mai mare”. Un moldovean aflat in Italia mentiona: „Diaspora este ceva inventat la Chisinau din cauza veniturilor pe care le oferim tarii, dar si pentru anumite motive politice, cum ar fi dorinta de a obtine mai multe voturi”
Se poate constata ca exista o ruptura cu locurile de unde au plecat. Cei aflati in afara au prea putina informatie despre cele din tara. In Italia, spre exemplu, sunt disponibile prin satelit canale din Rusia, Ucraina si prea putine din Moldova.
Nici cei din R. Moldova nu prea stiu ce se intampla cu cei plecati. Iata ce spunea un alt migrant in Italia : „Multi oameni din Moldova nu-si imagineaza ce viata grea avem noi aici ; cand ei se gandesc la noi, presupun ca din moment ce lucram aici, peste hotare, trebuie sa fim bine dotati financiar si nu avem deloc probleme. Nu vorbesc doar despre politcieni - care nu stiu si nici nu vor sa stie – dar despre moldovenii de rand, ca si noi ”.
Problema principala din punct de vedere al subiectului pe ccare il discutam aici este urmatoarea. In cadru aceluiasi studiu realizat de OIM gasim remarca unui medic din Bologna, Italia, care a avut ca pacienti mai multi migranti. El spune asa: „Moldovenii deseori se prezinta ca fiind romani, deoarece foarte putini (italieni) stiu unde se afla Moldova”. Si opinia lui nu este deloc singulara. Observam asadar si cazul moldovenilor plecati in Occident aceeasi problema a auto-identificarii cetatenilor R. Moldova si a slabei legaturii cu proiectele de tip moldovenist impuse de la centru.
„Diaspora moldovenească” trezeşte semne de întrebare
Nu exista deocamdata o dezbatere publica cu referire la aceasta tema, desi este de la an la an tot mai necesara. Dupa cum s-a remarcat pana acum, problemele diasporei moldovenesti sunt in primul rand problemele statului R. Moldova. In acest context, tindem sa credem ca fara o clarificare a problematicii identitatii statului R. Moldova nu se va putea obtine prea usor o clarificate a problematicii „diasporei R. Moldova”.
Stela Popa, jurnalist

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Comentariul comentariilor (CXXX)
(Ioan Rotundu)
La Flămânzi, încăierarea politică s-a acutizat prin forme mişeleşti
Comunicat de presă
Instruire în domeniul serviciilor sociale comunitare
Program Tele'M Botoşani
SUA iau în discuţie eliminarea vizelor pentru români
Romanii din Italia “faultaţi" de propriul consulat
Interzic cărţile care contestă “statul şi poporul moldovenesc”
Berlusconi gafează din nou
Înţelepciunea paznicului de cimitir
Imaginea României, făcută ţăndări în Europa
Român bătut şi tâlhărit de poliţişti
Horoscop
Marinarul novice
Modificări importante privind A.F. şi P.F.A
Ajutor umanitar
Generalului Rusu au început să-i tremure chiloţeii
Poliţia Comunitară participă si ea la turul de ciclism
Progenitura eroului comunist rodeşte din nou
Se tem ca pedeliştii să nu-i mituiască pe consilierii judeţeni
Câmpanu cere ca Bogdan Olteanu să-l apere de ameninţarea cu moartea
Trec la represalii împotriva liderilor de filiale cu rezultate proaste
Parcul Mihai Eminescu va fi inaugurat duminică
Peremiştii se vor bate în turul doi pentru 3 primării
Se încing spiritele între principalele forţe politice
Consideră că Flutur a fost reales pe fondul unui bâlci electoral
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă